El a menţionat că există două elemente pe care agenţiile de rating le urmăresc cu maximă atenţie. Primul este stabilitatea politică, care asigură credibilitatea strategiei economice, investitorii şi agenţiile de rating având nevoie de certitudinea că reformele asumate vor fi implementate consecvent, indiferent de presiunea momentului. Al doilea este credibilitatea bugetară.
„Aceasta nu se câştigă printr-o ţintă de deficit anunţată la începutul anului. Se construieşte şi se apără în fiecare lună, prin execuţie bugetară riguroasă, respectarea angajamentelor şi rezultate măsurabile. În egală măsură, trebuie să oferim vizibilitate asupra direcţiei pe termen mediu. De aceea, am demarat deja discuţiile pentru pregătirea bugetului pentru 2027, care trebuie încheiat încă din această toamnă, pe ipoteze realiste, cu priorităţi clare şi un calendar predictibil. Agenţiile de rating evaluează nu doar bugetul unui an, ci capacitatea statului de a susţine o strategie fiscal-bugetară coerentă pe termen lung. Iar Ministerul Finanţelor nu livrează doar argumente şi documente în dialogul cu agenţiile de rating. Livrează, zi de zi, rezultate concrete, pe care le comunicăm continuu şi transparent partenerilor noştri externi”, a subliniat ministrul.
Acesta a precizat că datele relevante cele mai recente relevante sunt cele privind reducerea semnificativă a deficitului în primele 6 luni ale anului, „un rezultat obţinut cu mult efort şi ambiţia colegilor din Finanţe, ANAF, Vamă şi Trezorerie”.
„Continuăm sa menţinem în această perioadă dialogul activ 24 h cu agenţiile de rating şi cu investitorii, prezentând cu seriozitate date şi rezultate. De aceea, contăm pe sprijinul tuturor liderilor politici în perioada următoare pentru alinierea mesajelor de seriozitate şi consecvenţă fiscal-bugetară. Obiectivul Ministerului Finanţelor nu este doar evitarea unei retrogradări a ratingului de ţară, ci şi readucerea perspectivei de rating de la „negativă” la „stabilă”, prin consolidarea credibilităţii României şi continuarea măsurilor de responsabilitate fiscal-bugetară”, a mai scris Alexandru Nazare pe reţeaua de socializare.
Fitch a anunţat la finele săptămânii trecute că menţine ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă.
„Ratingul României este susţinut de apartenenţa la UE şi este asociat cu intrările de capital care sprijină convergenţa veniturilor şi accesul la finanţarea externă. PIB-ul per capita şi calitatea guvernanţei sunt peste ale altor ţări cu rating „BBB”. Aceste puncte tari sunt puse în balanţă de deficitele bugetare şi de cont curent, mari şi persistente, de creşterea ponderii datoriei guvernamentale şi a datoriei externe nete în PIB, a inflaţiei ridicate şi a politicii interne din ce în ce mai fragmentată şi polarizată”, se arăta într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.
Potrivit sursei citate, perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanţelor publice ale României, în urma deficitelor fiscale ridicate, deşi în declin, şi creşterea rapidă a raportului datorie guvernamentală / PIB. Măsurile de consolidare au îmbunătăţit perspectiva fiscală, dar riscurile semnificative pe termen mediu rămân, în urma dificultăţilor implementării, a costurilor socio-politice şi a considerentelor politice înainta alegerilor parlamentare din 2028.
Toate cele trei mari agenţii de agenţii de evaluare financiară (S&P Global Ratings, Moody’s şi Fitch) au o perspectivă „negativă” asociată ratingului suveran al României.