Nazare ne aduce cu picioarele pe pământ: „2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creşterilor spectaculoase de bugete”

„Atât rectificarea bugetară, cât şi construcţia bugetului pentru 2027 vor fi exerciţii complexe. Va trebui să corelăm veniturile estimate în mod realist cu obligaţiile deja asumate, cheltuielile permanente, solicitările legitime pentru diferite indexări, contractele de investiţii aflate în derulare şi angajamentele de apărare prin SAFE, respectând, în acelaşi timp, traiectoria de reducere a deficitului convenită cu Comisia Europeană. 2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creşterilor spectaculoase de bugete. Bugetele se vor construi pornind de la ceea ce putem finanţa, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim”, a scris ministrul Finanţelor.

Nazare a subliniat că spaţiul fiscal este limitat, iar priorităţile trebuie stabilite transparent, responsabil şi strategic. Potrivit acestuia, fiecare angajament nou trebuie evaluat atât prin prisma beneficiilor economice şi sociale, cât şi a costurilor pe care le generează pe termen scurt şi lung.

„Nu toate proiectele pot fi finanţate în acelaşi ritm, iar fiecare angajament nou trebuie evaluat atât prin prisma beneficiilor economice şi sociale, cât şi a costurilor pe care le generează pe termen scurt şi lung. Nu putem angaja cheltuieli suplimentare fără să identificăm sursele de finanţare şi fără să evaluăm impactul acestora asupra deficitului şi datoriei publice”, a mai scris sursa citată.

Ministrul Finanţelor a explicat că, la baza deciziilor bugetare, trebuie să stea principiul conform căruia nicio cheltuială permanentă nu trebuie inclusă fără o sursă permanentă de finanţare.

„Principiul care trebuie să ghideze toate deciziile bugetare din perioada următoare este clar: nicio cheltuială permanentă fără o sursă permanentă de finanţare. Orice cheltuială pusă în plus trebuie să aibă o sursă de venit care să susţină cheltuiala. Dacă nu are, înseamnă împrumut – iar împrumuturile statului se plătesc, în timp, tot din banii oamenilor: fie prin taxe mai mari, fie prin inflaţie şi dobânzi care le erodează economiile şi puterea de cumpărare”, a adăugat ministrul.

Nazare a insistat şi asupra necesităţii unei fundamentări realiste a bugetului.

„Rectificarea bugetară şi, ulterior, bugetul pentru 2027 trebuie construite pe cifre realiste, obligaţii evaluate riguros şi priorităţi sustenabile, nu pe proiecţii optimiste care să transfere costurile deciziilor de astăzi către generaţiile următoare”, a subliniat el.

Oficialul a atras atenţia şi asupra obligaţiilor financiare pe care statul trebuie să le gestioneze, precum titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026, presiuni de finanţare în sistemul de sănătate sau solicitări de decontare aferente schemelor de compensare a energiei.

„În paralel, statul trebuie să gestioneze în perioada următoare obligaţii semnificative acumulate în timp, precum titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026, presiuni de finanţare în sistemul de sănătate, solicitări de decontare aferente schemelor de compensare a energiei, precum şi o programare deficitară a bugetelor programelor de investiţii, cu angajamente asumate constant peste creditele bugetare care pot fi asigurate în corelare cu traiectoria de reducere a deficitului. Aceste obligaţii au cauze, termene şi stadii diferite, dar ilustrează aceeaşi realitate: deciziile bugetare de astăzi generează angajamente financiare care trebuie onorate şi în anii următori. De aceea, planificarea bugetară trebuie să ţină cont nu doar de cheltuielile curente, ci şi de obligaţiile deja asumate şi de impactul lor asupra bugetelor viitoare. Este esenţial să gestionăm aceste presiuni în limita sumelor de care dispunem, adică a veniturilor certe, fără a introduce cheltuieli noi care nu au acoperire în venituri sigure. Altfel, aceste probleme structurale nu vor putea fi rezolvate, iar costul va fi suportat de economie şi, în final, de întreaga ţară”, a mai scris ministrul.

Referitor la fondurile europene, ministrul a avertizat asupra riscurilor legate de neîncasarea unor sume din PNRR, în condiţiile în care proiecţia bugetară pentru 2026 a fost construită pe ipoteza atragerii integrale a finanţărilor programate pentru acest an. Astfel, în ipoteza în care anumite sume nu vor fi validate, presiunea asupra bugetului naţional poate creşte, în funcţie de cheltuielile deja efectuate şi de obligaţiile contractuale asumate. În cazul componentei de granturi, neîncasarea sumelor aferente ultimelor cereri de plată ar însemna practic un minus de venituri în raport cu cheltuielile deja efectuate, cu impact direct asupra deficitului. „Acest aspect trebuie luat în calcul la finalul anului”, a atenţionat Nazare.

Demnitarul a precizat că a solicitat clarificări privind stadiul proiectelor.

„Am solicitat ministerelor de resort clarificări privind stadiul proiectelor şi evaluăm fiecare investiţie în parte: ce s-a realizat efectiv, ce obligaţii de plată au rămas, ce proiecte pot fi finalizate în condiţii realiste şi ce surse de finanţare sunt certe. Trebuie să avem o imagine clară asupra costurilor şi a rezultatelor înainte de a lua noi decizii bugetare. Contractele semnate, alocările prevăzute şi sumele estimate nu pot fi confundate cu investiţiile finalizate sau cu finanţarea efectiv disponibilă. Responsabilitatea presupune să fundamentăm deciziile pe stadiul real al proiectelor şi pe resurse verificabile”, a susţinut acesta.

Pe de altă parte, ministrul Finanţelor a atras atenţia şi asupra riscurilor pentru credibilitatea financiară a României arătând că ţara nu-şi permite derapaje fiscale care să menţină presiunea asupra costurilor de finanţare şi să crească riscul unor decizii nefavorabile din partea agenţiilor de rating.

„Miza rămâne credibilitatea financiară a României. Nu ne permitem derapaje fiscale care să menţină presiunea asupra costurilor de finanţare şi să crească riscul unor decizii nefavorabile din partea agenţiilor de rating. O eventuală deteriorare a ratingului de ţară ar putea conduce la împrumuturi mai scumpe pentru stat, la costuri de finanţare mai mari pentru companii şi, indirect, pentru cetăţeni, precum şi la diminuarea resurselor disponibile pentru dezvoltare. România trebuie să continue consolidarea fiscală şi gestionarea prudentă a finanţelor publice, pentru a limita aceste riscuri şi a proteja stabilitatea economică pe termen lung”, a avertizat şeful de la Finanţe.

El apreciază, totodată, că evoluţia execuţiei bugetare nu justifică relaxarea fiscală.

„Execuţia publicată azi (luni, n.r.) reflectă evoluţii importante, dar nu reprezintă un motiv de relaxare fiscală. România continuă să aibă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar reducerea acestuia rămâne o prioritate. Consolidarea fiscală trebuie continuată cu consecvenţă, astfel încât să reducem dezechilibrele fără să sacrificăm investiţiile care susţin dezvoltarea pe termen lung. Obiectivul este construirea unei baze financiare sustenabile pentru relansarea şi creşterea economiei”, a precizat Nazare.

Conform datelor prezentate de ministrul Finanţelor, execuţia bugetară la nouă luni s-a încheiat cu un deficit de 78,3 miliarde de lei, reprezentând 3,81% din PIB, faţă de 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB, în perioada similară a anului trecut.

Veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, până la 522,69 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%. Investiţiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul din primele nouă luni ale anului trecut.