Neagu, BNR: Pentru a relansa creditarea companiilor avem nevoie de constrângeri bugetare ferme pentru firme

Adaugă-ne ca sursă preferată

În anii 1990, cam 10% din firmele existente în România aveau capitaluri proprii la limita de jos. Acum, cam jumătate dintre firmele existente în România au capitaluiri proprii negative. Capitalurile proprii sunt definite ca raport între active şi datorii. Capitaluri proprii negative se înregistrează atunci când datoriile sunt mai mari decât profitul. Şi totuşi, după cum o demonstrează economia reală, se poate trăi şi aşa. Potrivit legii, în funcţie de forma de constituire a societăţii, acţionarii sunt obligaţi să asigure un anumit nivel al capitalurilor proprii ale unei companii. Totuşi, aşa cum arată Florian Neagu, director adjunct al direcţiei stabilitate financiară din cadrul BNR, nu există nici o autoritate care să controleze aceste bilanţuri şi care să îi amendeze eventual pentru faptul că nu au capitalurile proprii ale firmei la un nivel minim reglementat de măcar 200 de lei.

Este principalul motiv pentru care instituţiile de credit nu pot finanţa societăţile comerciale oricât de mult şi-ar dori. Dealtfel, doar 8% din firmele înregistrate la Registrul Comerţului se împrumută de la bănci, potrivit statisticilor BNR. Un alt procent, de 9% din total firme sunt finanţate de proprii acţionari. Aşa cum arată Florian Neagu, companiile se împrumută mai mult de4 pe piaţa externă. Astfel, volumul împrumuturilor externe (inclusiv creditele bancă mamă-fiică) este de 34 de miliarde de euro, în timp ce volumul împrumuturilor de la băncile din ţară accesate de companii este de 24 miliarde de euro.

Creditele acordate de bănci IMM-urilor sunt şi de valoare foarte mică, majoritatea împrumuturilor contractate de bănci fiind de până în 100 de milioane de lei. „ La ora actuală, doar cinci credite sunt de o valoare mai mare de 100 de milioane de lei şi nu există nici un credit cu o valoare de peste 500 de milioane de lei”, a declarat Florian Neagu.

Oficialul BNR precizează că 10.000 de firme din cele existente şi neantamate în sistemul bancar s-ar califica oricând pentru un credite, dar refuză să se împrumute, chiar dacă statisticile arată că firmele care s-au împrumutat în trecut au avut o performanţă economică mai buină decât cele care au mers pe resurse proprii. Printre soluţiile identificate de oficialul BNR pentru echilibrarea situaţiei sunt creşterea sănătăţii financiare a firmelor, a radului de profesionalism a personalului bancar şi impunerea unor constrângeri bugetare (controale, amenzi) care să oblige societăţile să treacă pe pozitiv cu capitalurile proprii, fapt care le-ar transforma în societăţi mai uşor bancabile.

Totuşi, în lipsa unui cadru legislativ clar care să reglementeze şi sancţionarea firmelor care nu îndeplinesc cerinţele de capital propriu minim necesar, IMM-urile nu sunt dornice să aducă aport de capital sau să utilizeze alte metode prin care să majoreze valoarea capitalurilor proprii. Recent reprezentanţii ANAF au încercat să oblige câteva zeci de firme, prin notificare, să îşi majoreze capitalurile proprii. Răspunsul societăţilor comerciale i-au uimit chiar şi pe cei de la Fisc: „Veniţi să ne închideţi firmele! Aşa reuşim şi noi să scăpăm de noianul de datorii către fisc”. În acest context, este puţin probabil că o constrângere bugetară ar avea sorţi de izbândă.