„Nebunie” în februarie – Cum va fi vremea în ultima lună de iarnă calendaristică (prognoză oficială ANM)

„Peste câteva zile vom intra în ultima lună calendaristică de iarnă. Deşi durata zilelor, precum şi media temperaturii aerului încep să înregistreze o uşoară creştere comparativ cu luna ianuarie, februarie păstrează multe din caracteristicile lunii anterioare, mai ales că pătrunderile maselor de aer rece dinspre nordul, nord-estul sau nord-vestul continentului european sunt frecvente, iar staţionarea lor determină, de cele mai multe ori, ca temperaturile să fie la fel de scăzute ca în prima lună a anului şi gerurile (temperaturi sub -10 grade) să fie la fel de aspre. Totuşi, sunt şi cazuri când circulaţia zonală (vest-est) este foarte intensă, iar advecţiile de aer mai cald dinspre Oceanul Atlantic sau Marea Mediterană conduc la intervale de timp cu un regim termic primăvăratic (valori mult mai ridicate decât mediile climatologice). În concluzie, putem afirma că luna februarie poate fi o lună a contrastelor termice şi vom exemplifica în cele ce urmează câteva cazuri de vreme extremă”, susţin meteorologii, în postarea publicată pe Facebook.

Prognoza de specialitate relevă faptul că, în acest an, luna februarie va debuta cu o răcire a vremii, pe fondul revenirii şi extinderii unui mase de aer foarte rece dinspre Câmpia Rusă peste estul Europei, ce se va resimţi mai pregnant în estul, sudul şi centrul României, acolo unde până în jurul datei de 4 februarie vremea va fi deosebit de rece (temperaturi maxime negative), geroasă mai ales dimineţile şi nopţile (temperaturi minime în marea lor majoritate sub -10 grade). Cele mai coborâte valori se vor înregistra în Moldova şi în depresiunile din estul Transilvaniei, scrie Agerpres.

Ulterior, pe baza datelor existente, se va înregistra o reorientare a circulaţiei atmosferice din sector vestic şi ulterior sud-vestic, ceea ce înseamnă un aport de aer mai cald şi implicit o creştere a temperaturilor spre valori apropiate de cele normale, sau chiar peste acestea mai ales în regiunile vestice ale ţării.

„Chiar dacă estimările meteorologice mediate săptămânal (ale temperaturii aerului şi ale cantităţilor de precipitaţii) ale modelului ECMWF, pentru restul lunii februarie 2026 (perioada 09-23), valabile pe site-ul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, arată în mare parte din ţară valori uşor mai ridicate decât în mod obişnuit în cazul temperaturii aerului, respectiv valori uşor excedentare în privinţa cantităţilor de precipitaţii, trebuie să menţionăm faptul că acest tip de estimări nu surprind eventualele intervale de scurtă durată cu fenomene extreme (răciri puternice şi bruşte, cantităţi mari de precipitaţii sau viscole, intervale cu vânt foarte puternic)”, precizează sursa citată.

Conform tiparelor anterioare, luna februarie 2024 se află pe locul I ca fiind cea mai caldă lună din şirul de observaţii, cu o medie naţională de +6 grade (abatere pozitivă de 6,3 grade faţă de media perioadei 1991-2020).

De altfel, după anul 2000, se observă o tendinţă pusă pe seama fenomenului încălzirii globale ca media acestei luni să fie ridicată (anii 2016, 2002, 2020, 2007 şi 2014 se află şi ei în top 10 cele mai calde luni februarie). „În anul 2016, putem remarca ziua de 16 februarie când am avut o egalare a recordului absolut al temperaturii maxime (cea mai ridicată valoare din întreaga lună) şi anume 26 grade, valoare înregistrată la staţia meteorologică Pătârlagele (vechiul record datând din data de 27 februarie 1995 de la Medgidia)”, notează ANM.

În contrast cu situaţia menţionată, au existat şi ani cu luni februarie foarte reci (2005 locul VIII, 2003 locul IV şi 2012 locul II), cu accent pe luna februarie 2012, când media naţională a fost de -6,7 grade (abatere negativă de -5,5 grade faţă de media perioadei 1991-2020), ce a avut aspecte de iarnă severă, cu intervale cu viscole şi strat de zăpadă consistent, plus îndelungi perioade cu temperaturi deosebit de scăzute şi ger. Astfel, stratul de zăpadă din data de 14 februarie 2012, la nivel naţional, a avut o grosime maximă de 72 de cm.

Specialişti ANM evidenţiază faptul că, în ultimii ani, se remarcă lipsa sau o frecvenţă mai mică a producerii fenomenului de viscol sau a intervalelor cu ninsori, comparativ cu perioada anterioară anului 2000.

Totuşi, anul trecut, în perioada 16 – 19 februarie, România s-a confruntat, ca urmare a prezenţei unui front staţionar rece, cu un episod continuu de ninsori în sudul ţării (mai ales în zona Munteniei, unde stratul de zăpadă a crescut constant şi a depăşit local 30 de cm, ajungând până la 48 de cm la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret), subliniază prognoza citată.