Negocieri Ucraina – SUA cer, în continuare, autorităților de la Kiev să renunţe la Donbas

Adaugă-ne ca sursă preferată

Preşedintele rus „Vladimir Putin vrea teritorii. Americanii spun că Ucraina ‘trebuie să se retragă'”, lucru pe care Kievul îl refuză, a declarat pentru AFP această sursă apropiată de dosar.

„Este destul de frapant faptul că americanii adoptă poziţia Rusiei în această chestiune”, a adăugat sursa citată de Agerpres.

Washingtonul se poziţionează ca mediator între Kiev şi Moscova, care a lansat invazia din Ucraina la începutul anului 2022, cel mai grav conflict armat din Europa de după Al Doilea Război Mondial, soldat cu sute de mii de morţi şi răniţi.

Bazinul industrial ucrainean Donbas este format din regiunea Lugansk, aflată aproape în întregime sub controlul Moscovei, şi regiunea Doneţk, din care aproape 20% este controlat de armata ucraineană.

Conform unui sondaj publicat luni, 75% dintre ucraineni se opun abandonării acestui teritoriu.

Dincolo de consideraţiile teritoriale, aceasta este secţiunea cea mai puternic apărată a frontului, alcătuită dintr-un inel de oraşe fortificate şi sute de kilometri de tranşee şi câmpuri minate.

Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat, de asemenea, pentru AFP că o nouă întâlnire a avut loc luni dimineaţă între preşedintele Volodimir Zelenski şi negociatorii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner, în a doua zi a acestor negocieri de la Berlin.

În timp ce Witkoff afirmase duminică seara pe X că s-au înregistrat „multe progrese” în timpul primei runde de discuţii de la Berlin, oficialul ucrainean a fost mult mai precaut.

„Ideea principală este că au analizat punctele şi problemele cheie în detaliu, iar preşedintele le-a explicat poziţiile noastre. Acest lucru este util pentru ei”, a spus el.

Potrivit acestei surse, Kievul nu a abandonat cererea sa de a adera la NATO ca garanţie de securitate împotriva oricărei noi invazii ruseşti, respingând relatările făcute de unele instituţii media.

Americanii „nu oferă în prezent detalii privind garanţiile de securitate”, a adăugat el.

Cu toate acestea, Ucraina este pregătită să organizeze alegeri în termen de 100 de zile, aşa cum a solicitat preşedintele american Donald Trump, dar numai cu condiţia unui armistiţiu cu Rusia, a adăugat oficialul.

„Putem organiza alegeri dacă ei insistă. Dar este şi o chestiune de securitate”, a continuat sursa.

„Sunt americanii pregătiţi să-l preseze pe Putin să accepte un armistiţiu? Până acum, el refuză să facă acest lucru”, a argumentat sursa, adăugând că nu este încă clar de la ce dată vor fi calculate aceste 100 de zile.

Întrebat despre centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, al cărei statut a fost invocat ca fiind una dintre cele două probleme principale „nerezolvate” de către Volodimir Zelenski săptămâna trecută, oficialul a indicat că „nu s-a convenit încă nimic”.

Această centrală, cea mai puternică din Europa, situată în sudul Ucrainei, este ocupată de Rusia din 2022.

Cu toate acestea, punctul privind o „amnistie completă” pentru toţi participanţii la conflict a fost eliminat din propunerile americane, a subliniat oficialul ucrainean.

„Acest punct a fost eliminat în timpul unei runde anterioare de discuţii ucraineano-americane de la Geneva” din noiembrie, a spus el. Este o condiţie importantă pentru Ucraina, care acuză armata rusă de numeroase crime de război.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, se vor număra printre liderii prezenţi luni seară la Berlin pentru discuţii privind un posibil acord de pace pentru Ucraina.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se află în prezent la Berlin, unde poartă negocieri privind un posibil plan de pace cu emisarii preşedintelui american Donald Trump şi cu cancelarul german Friedrich Merz.

Ambii oficiali, precum şi liderii Marii Britanii, Italiei, Olandei, Poloniei şi Suediei se numără printre cei aşteptaţi să participe la discuţiile din capitala Germaniei luni seară.