Negocierile SUA-Rusia pun presiune pe Ucraina, spune şeful diplomației UE

„Mă tem că toată presiunea va fi exercitată asupra părţii mai slabe, întrucât capitularea Ucrainei este maniera cea mai facilă de a pune capăt acestui război”, a spus Kaja Kallas, după o reuniune a miniştrilor europeni ai apărării desfăşurată la Bruxelles, .

„Dacă dorim ca acest război să înceteze, fără să se reia în câţiva ani, dacă dorim ca acest război să nu se extindă, atunci ar trebui să punem toată presiunea asupra agresorului, adică Rusia”, a adăugat ea, în timp ce liderii europeni susţinători ai Ucrainei sunt nemulţumiţi că Washingtonul i-a dat la o parte de la negocieri.

Emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, va avea marţi la Moscova noi negocieri cu preşedintele rus Vladimir Putin, în urma negocierilor dintre SUA şi Ucraina care au continuat luni în Florida asupra planului de pace propus de SUA.

După anunţarea acestui plan american în 28 de puncte, care include numeroase cereri ruse, Ucraina şi susţinătorii săi europeni au reuşit totuşi să obţină din partea SUA revizuirea documentului, dar rămân în continuare „chestiuni dificile” de soluţionat, potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care ar fi urmat să negocieze el însuşi cu Trump varianta finală a acestui plan, dar deplasarea sa în SUA nu a mai avut loc şi nu a precizat motivul.

În locul lui Zelenski a plecat în SUA o echipă de negociere condusă de fostul ministru ucrainean al apărării Rustem Umerov, care poartă de duminică negocieri asupra planului de pace cu o delegaţie americană condusă de secretarul de stat Marco Rubio şi emisarul Steve Witkoff. Cele două părţi au vorbit despre progrese, dar au admis că rămân de soluţionat chestiuni dificile în elaborarea variantei finale a acestui plan care ar stabili condiţiile de încheiere a războiului acceptate de Ucraina şi de Occident, fără a menţiona punctele de divergenţă, dar conform unor surse ar fi vorba în special despre chestiunile teritoriale şi garanţiile de securitate pentru Ucraina.

În acest timp, aliaţii europeni ai Ucrainei, care au formulat o contrapropunere la planul american în care au inclus cereri descrise deja de Rusia ca inacceptabile, precum trimiterea unor trupe străine în Ucraina şi perspectiva aderării acesteia la NATO, susţin că este esenţial ca Ucraina să se afle într-o poziţie de forţă şi s-au angajat să o susţină financiar şi militar oricât va fi nevoie dacă va continua războiul.

În acest scop, şi în pofida negocierilor impulsionate de SUA pentru încheierea războiului, UE insistă în continuare asupra unui plan propriu de utilizare a activelor îngheţate ale Rusiei pentru a finanţa un aşa-zis „împrumut de reparaţii” de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina. Conceptul acestui împrumut, aşa cum a fost prezentat de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar fi ca Ucraina să-l ramburseze numai după ce Moscova i-ar plăti „reparaţii de război”, iar până atunci activele ruseşti din care este plătit împrumutul să fie înlocuite cu obligaţiuni garantate de statele UE.

Dar, cum este greu de presupus că Rusia, cel puţin sub conducerea lui Vladimir Putin, va accepta vreodată să plătească Ucrainei reparaţii de război, iniţiativa propusă implică de fapt o confiscare a activelor ruseşti. Prin urmare, Belgia, ţara unde sunt depozitate majoritatea activelor ruseşti în UE şi sunt gestionate acolo de compania Euroclear, se opune demersului, temându-se de repercusiunile unei asemenea acţiuni.

Cu toate acestea, Comisia Europeană nu a abandonat deloc intenţia şi urmează să prezinte în zilele următoare statelor UE o propunere oficială privind utilizarea activelor ruseşti în folosul Ucrainei, propunere ce va fi discutată de liderii europeni la un summit la Bruxelles, pe 18 şi 19 decembrie.

„De fapt, aceştia chiar sunt bani ucraineni. Dacă ne gândim la daunele pe care le-a provocat Rusia”, folosirea activelor ruseşti este „cea mai bună soluţie”, a susţinut luni Kaja Kallas despre „împrumutul de reparaţii” de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina, pe care aceasta ar urma să-l folosească inclusiv pentru a cumpăra arme şi muniţii necesare continuării războiului.