Muncă: Nemții vor est-europeni

Teama germanilor faţă de un eventual val de est-europeni pe piaţa muncii a fost nefondată, reconfirmă un studiu, publicat de Camera Germană de Comerţ şi Industrie (DIHK).

În Berlin, de pildă, la aproape un an de la deschiderea pieţei muncii pentru vecinii de la est, care au aderat la Uniunea Europeană în 2004, firmele din capitală nu înregistrează mari schimbări, în structura personalului. Situaţia, nu foarte diferită în restul landurilor, e puţin îmbucuratoare pentru întreprinzătorii germani. Dimpotrivă, lipsa de specialişti în multe domenii tehnice pare să nu-şi găsească o soluţionare viabilă, în viitorul apropiat, a declarat la Berlin preşedintele DIHK, Hans Heinrich Driftmann, scrie Deutsche Welle. 

Republica Federală permite cetăţenilor a opt dintre cele zece state, care aderaseră la UE în 2004 (Slovacia, Slovenia, Ungaria, Cehia, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia) să muncească nelimitat la firmele sau instituţiile germane. Numai 15 procente din companiile din capitală, arată studiul publicat la Berlin, au profitat de pe urma liberalizării pieţei germane a muncii, anul trecut. Un număr de 9.000 de persoane din ţările respective s-au angajat de la acea dată oficial la firme din Berlin. Cu toate acestea, aşteptările au fost cu totul altele, spune purtătorul de cuvant al Agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă Berlin-Brandenburg, Olaf Möller.

Din studiul DIHK mai reiese că cererea de forţă de muncă înalt calificată rămâne mare: „O treime din firmele din Berlin sunt ameninţate de lipsa de specialişti”, a adăugat preşedintele DIHK, Driftmann. Acesta e de părere că Germania trebuie să-şi facă activ reclamă în străinătate, pentru a acoperi lipsa de angajaţi calificaţi.

Guvernul Federal a anunţat adoptarea unor măsuri în acest sens, cum ar fi introducerea unei „vize cu scopul căutării unui loc de muncă” de şase luni, pentru cetăţenii din afara UE. „Nu e de ajuns”, crede Driftmann, în condiţiile în care prognozele arată o continuă creştere a economiei germane.

În plus, Marea Britanie, Irlanda şi Suedia au liberalizat piaţa muncii încă din 2004, imediat după aderarea celor zece state central şi est-europene. Cei mai mulţi est-europeni, inclusiv cei cu studii superioare, s-au îndreptat aşadar către ţările în care găsirea unui job s-a dovedit a fi mai puţin dificilă. Deseori, i-au urmat după câţiva ani membri ai familiei, sau prieteni. Între timp, şi veniturile au crescut semnificativ în ţările central şi est- europene. Polonia şi Estonia au înregistrat creşteri salariale de 6,6 procente în 2011, iar Romania şi Bulgaria de 8,6 procente.
În Germania, şi românilor le-au fost parţial ridicate restricţiile, începând cu decembrie 2011. Persoanele cu studii superioare din România nu mai au nevoie de permis de muncă, precum şi sezonierii, sau imigranţii, care încep o pregătire profesională.

Uniunea Sindicatelor Germane (DGB) a inaugurat în octombrie anul trecut, la Frankfurt pe Main, un centru de informare, pentru cetăţenii ţărilor central şi est- europene, care vor să se angajeze în Germania. Consilierii centrului vorbesc germană, engleză, poloneză şi română.