Nemulțumirea crește la nivel global. Conform unui studiu, 6 din 10 respondenți sunt nemulțumiți

Acest sentiment este definit prin convingerea că guvernul și mediul de afaceri le fac rău și servesc interese înguste, iar în cele din urmă cei bogați beneficiază, în timp ce oamenii obișnuiți se chinuie.

Totodată, potrivit sursei citate, teama de discriminare a crescut cu 10 puncte, ajungând la un nivel record de 63%, fiind majoritară la toate genurile, vârstele și nivelurile de venit. Cea mai mare creștere (14 puncte) a fost înregistrată în rândul albilor din SUA.

Barometrul mai semnalează că oamenii așteaptă de la mediul de afaceri și mass-media să remedieze problemele pe care le-au creat, în timp ce organizațiile neguvernamentale au recâștigat din încredere.

„În ultimul deceniu, societatea a evoluat de la temeri la polarizare, iar acum la resentiment. Lideri în funcție din SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Coreea de Sud și Canada au fost înlăturați pe fondul furiei alegătorilor cu privire la pierderea locurilor de muncă, la globalizare și inflație. Barometrul constată un decalaj de 30 de puncte în ceea ce privește încrederea în instituții între cei cu nemulțumiri mari și cei cu nemulțumiri mici (indice de încredere de 36 față de 66). Reducerea acestui decalaj favorizează speranța pentru un viitor mai bun”, a declarat Richard Edelman, director general al Edelman.

Corina Vințan, director general al Links Associates, firmă afiliată la rețeaua de PR Edelman, a subliniat că sistemele politice și economice se află sub cea mai mare presiune, ca urmare a polarizării și inegalităților resimțite.

„Anul acesta, cercetarea surprinde criza fără precedent de încredere prin care trece umanitatea. Valul uriaș de resentiment, lipsa de speranță și confuzia devin tot mai mari în toate societățile din lume, iar sistemele noastre politice și economice se află sub cea mai mare presiune, ca urmare a polarizării și inegalităților resimțite. În acest context tulbure, comunicatorii din toate instituțiile cheie au rolul de a recalibra mesajele liderilor către o perspectivă mult mai umană. În mod particular, comunicarea mediului de business trebuie să aibă ca obiectiv refacerea punților de dialog între consumatori și branduri într-un mod autentic și răspunzând aspirațiilor și nevoilor reale ale acestor”, a spus Corina Vințan.

Patru factori cheie

Resentimentul provine din patru factori cheie. Primul este lipsa de speranță pentru generația viitoare, credința că lucrurile în țara lor vor fi mai bune decât astăzi pentru următoarea generație fiind de doar 36%, cu scăderi semnificative în toate democrațiile occidentale: Franța (9%), Regatul Unit (17%) și SUA (30%). În al doilea rând, există o diferență de încredere condiționată de venit. Astfel, respondenții cu venituri mici (48%) au cu 13 puncte mai puțină încredere în instituții decât cei cu venituri mari (61%). În al treilea rând, este o lipsă de încredere fără precedent la nivel global în liderii instituționali, în contextul în care o medie de 69% dintre respondenți se tem că oficialii guvernamentali, liderii de afaceri și jurnaliștii îi induc în eroare în mod deliberat, o creștere cu 11 puncte în ultimii 4 ani. În cele din urmă, există o confuzie generală cu privire la informațiile credibile, 63% consideră că este din ce în ce mai greu de spus dacă știrile au fost produse de o sursă respectabilă sau din tentative de înșelăciune.

Mediul de afaceri și mass-media, instituțiile de la care oamenii au așteptarea de a remedia problemele pe care le-au creat. ONG-urile, singura instituție privită ca unificatoare

Barometrul mai semnalează că mediul de afaceri a devenit soluția implicită pentru problemele societale, având în vedere că mulți oameni cred că întreprinderile sunt mai competente (+48 de puncte) și mai etice (+29 de puncte) decât guvernul. De altfel, mediul de afaceri este și instituția care se bucură de cea mai mare cotă de încredere (62%), urmată de ONG-uri (58%), guvern (52%) și mass media (52%).

„Mediul de afaceri se confruntă cu reacții negative din partea celor care se opun rolului său de catalizator pentru schimbarea societății. Întoarcerea de la o societate resentimentară va necesita un efort interinstituțional pentru a aborda probleme precum integritatea informațiilor, accesibilitatea, durabilitatea și viitorul AI”, a subliniat Richard Edelman.

Spre deosebire de anii trecuți, organizațiile neguvernamentale au recâștigat din încredere (53% dintre cei nemulțumiți moderat, 52% dintre cei foarte nemulțumiți și 43% dintre cei puțin nemulțumiți au încredere în ONG-uri). Acestea sunt văzute ca singura instituție cu forță unificatoare în rândul celor cu un sentiment ridicat de nemulțumire și instituția cu cea mai mare încredere în rândul acestui grup.

În ceea ce privește mass-media, așteptările sunt ca acestea să acorde prioritate informațiilor de calitate în detrimentul conținutului bazat pe click-uri, pentru a permite luarea de decizii în cunoștință de cauză.

Barometrul mai evidențiază și lipsa de încredere în rândul economiilor de top. Cinci dintre cele mai mari zece economii globale se numără printre cele mai puțin încrezătoare națiuni din indicele de încredere: Japonia (cea mai puțin încrezătoare, cu 37%), Germania (41%), Regatul Unit (43%), SUA (47%) și Franța (48%).

Națiunile în curs de dezvoltare sunt mai încrezătoare, în fruntea topului afându-se China (77%), Indonezia (76%), India (75%) și Emiratele Arabe Unite (72%).

De asemenea, cei bogați sunt văzuți ca fiind problema, majoritatea considerând că aceștia evită să-și plătească partea lor echitabilă de impozite (67%), iar 65% dau vina pe egoismul lor pentru multe dintre probleme.