Neprotejaţi în UE: România are un singur produs cu indicaţie de origine protejată

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pe 7 aprilie 2011, Comisia Europeană publica un Regulament prin care Magiunul de prune de Topoloveni obţinea certificatul de indicaţie geografică protejată (IGP), un act care îi oferă pe piaţa comunitară atât o protecţie a proprietăţii intelectuale cât şi vizibilitate pe o piaţă extinsă. De atunci niciun alt producător autohton nu a mai obţinut recunoaşterea unor indicaţii geografice pentru produsele lor, în timp ce statele din jur înregistrează marcă după marcă. Anul acesta nu s-au depus noi documentaţii, iar în aşteptarea aprobării finale sunt doar două produse: Telemeaua de Ibăneşti şi Novac Afumat din ţara Bârsei.

„La noi există o listă cu produse, dintre care ultimele două dosare înregistrate sunt pentru certificarea salamului de Sibiu şi brânza telemea de Mărginimea Sibiului. Dar dosarele nu sunt complete pentru a le putea trimite la Bruxelles. Trebuie mai întâi să le publicăm pe site-ul nostru pentru opoziţia naţională şi mai apoi procedura pentru UE”, explică pentru ECONOMICA.NET Viorel Morărescu, director general în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Restul europenilor sunt mult mai protejaţi decât românii

Între timp, statele europene depun dosar după dosar pentru a proteja interesele producătorilor lor din industria alimentară. Numai anul acesta, Croaţia, spre exemplu, a depus la Comisia Europeană 13 cereri pentru produse pe care doreşte ca forumul european să le certifice ca fiind de origine protejată sau cu indicaţie geografică protejată. La rândul ei, Italia a depus 9 astfel de cereri, Franţa 7 şi  Cipru 2. Bulgaria nu are niciun dosar în lucru, dar are 3 produse certificate de către Comisia Europeană, dintre care două înregistrate anul acesta. Ungaria are 14 produse înregistrate, iar Slovacia 15.

Telemeaua de Ibăneşti, în curs de certificare

România a depus, în noiembrie 2013, documentaţia pentru denumire de origine protejată (D.O.P.) pentru Telemea de Ibăneşti şi Novac Afumat din Ţara Bârsei. Răspunsul Comisiei este aşteptat pentru luna septembrie a acestui an. „Avem speranţa că în luna septembrie vom primi certificatul (de denumire de origine protejată n. red.). Am completat dosarul cu informaţiile pe care le-au cerut şi aşteptăm”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Mircea Todoran, administratorul companiei Mirdatod, producătorul de lactate care a solicitat înregistrarea Telemea de Ibăneşti ca DOP. Potrivit acestuia, certificarea Comisiei Europene va însemna pentru companie o poartă către export, dar şi o sursă de creştere a veniturilor.

„După certificare sperăm să avem vânzări mai bune. Noi nu am ieşit încă la export, dar vizăm piaţa UE, mai ales că producem şi lactate ecologice care sunt tot mai cerute de piaţă. Estimăm că vom exporta 10-20% din producţie. Feedback-ul este bun, avem deja contacte adunate de la târgurile internaţionale la care am participat şi am constatat că cererea este pentru produse ecologice. Or acum avem contracte cu ferme de lapte ecologic atestate, iar numărul acestora este în creştere”, mai spune oficialul companiei.

În momentul de faţă, produsele Mirdatod, printre care se numără mai multe sortimente de caşcaval tradiţional de Ibăneşti, brânzeturi de Ibăneşti, urdă, mozzarella, etc., sunt distribuite la nivel naţional. În jur de 70% din producţie ajunge în marile lanţuri de magazine, printre care Auchan, Penny Market sau Mega Image, producătorul fiind activ şi pe piaţa produselor marcă proprie.

„În proporţie de 50% producem pentru mărcile proprii ale retailerilor, iar restul sub marca noastră Mirdatod”, mai explică Todoran, potrivit căruia business-ul este pe un trend ascendent. „Cred că o să creştem cu aproximativ 10% ca urmare a diversificării produselor, dar şi a faptului că am mărit capacitatea de producţie cu 10% anul acesta comparativ cu anul trecut”, mai spune administratorul producătorului de lactate.

Ce înseamnă D.O.P şi IGP

Potrivit legislaţiei în vigoare, produsele cu denumire de origine protejată (DOP) desemnează acele alimente originare dintr-un anumit loc, regiune şi a căror calitate sau caracteristici se datorează mediului geografic. De asemenea, etapele de producţie se desfăşoară, toate, în zona geografică delimitată.
Spre deosebire, certificatul de produs cu indicaţie geografică protejată se acordă alimentelor originare dintr-un anumit loc, regiune sau ţară care au o anumită calitate, reputaţie sau o altă caracteristică ce poate fi atribuită în principal originii geografice a produsului. În cazul acestor produse, cel puţin una dintre etapele de producţie se desfăşoară în zona geografică delimitată.

Avantajele D.O.P şi IGP

Sistemul referitor la denumirile de origine protejate (DOP) și la indicațiile geografice protejate (IGP) prevede protejarea pe întregul teritoriu al Uniunii Europene a denumirilor care oferă practic valoare adăugată respectivelor produse. Din datele Comisiei Europene reiese faptul că în jur de 20% din schimburile comerciale cu produse cu DOP sau IGP sunt transfrontaliere, certificarea având un important rol economic. Practic, faptul că un producător obţine pentru un produs pe care îl fabrică o denumire de origine protejată sau indicaţie geografică protejată  presupune că proprietatea intelectuală îi este protejată pe tot teritoriul comunitar, dar şi că beneficiază de o vizibilitate crescută în scopuri comerciale, sub forma  denumirii, astfel cum este înregistrată,  a unui logo și  a termenilor rezervați „denumire de origine protejată” sau „indicație geografică protejată” și a acronimelor acestora, „DOP” și „IGP”.