Nexia, către MFP: Plata TVA la încasare să nu se facă prin declaraţii pe propria răspundere

Firma de consultanţă a transmis un comunicat în care ridică mai multe întrebări privind eventualele dezavantaje din introducerea TVA la încasare pentru companiile cu cifră de afaceri de sub 500.000 de euro.

Una dintre neclarităţile evidenţiate de Nexia se referă la cum va monitoriza Ministerul de Finanţe evidenţa contribuabililor cu cifra de afaceri sub 500.000 euro şi cum vor afla companiile că un anumit partener comercial se încadrează în acest plafon.

„Dacă o firmă primeşte o factură de la un agent comercial cu cifră de afaceri sub 500.000 euro, va trebui să fie informată în acest sens pentru a deduce corect TVA-ul aferent. Această informaţie va trebui cunoscută nu prin declaraţia pe propria raspundere a partenerului de afaceri, ci printr-o înregistrare fiscală ce poate fi opozabilă tuturor terţilor”, declară Luminiţa Ristea, partener CRG Nexia.

Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor publică anual, pe site-ul instituţiei, datele financiare ale companiilor din România, inclusiv cifra de afaceri realizată în anul precedent.

Experţii Nexia amintesc că în mecanismul de aplicare a măsurii va trebui specificată data de referinţă la care se consideră cei 500.000 euro, ca cifră de afaceri.

„Logic, ar trebui ca data de referinţă să fie 31 decembrie 2011 întrucât situaţiile financiare sunt finalizate pana in 31 mai din anul următor. Ce se întâmplă totuşi cu societăţile care au raportat la 31.12.2011 o cifră de afaceri de 500.000 euro, dar până la momentul aplicării măsurii (de exemplu 1 ianuarie 2013) au depăşit cifra de afaceri de 500.000?”, se mai arată în comunicatul Nexia.

Ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, a declarat sâmbătă seara, după o ultimă întâlnire cu reprezentanţii misiunii de evaluare a acordului cu FMI, CE şi BM, că plata TVA la încasare a fost agreată de instituţiile internaţionale, dar se va aplica efectiv, datorită necesităţii unor pregătiri metodologice, de la 1 ianuarie 2013.

Această dată nu va fi însă specificată în scrisoarea de intenţie la acordul cu FMI, potrivit unor surse apropiate discuţiilor.

Nexia notează că, în condiţiile în care avantajele implementării noului sistem sunt evidente, se vrobeşte prea puţin despre dezavantajele care pot să apară, precum şi despre costurile suplimentare la care vor fi supuşi agenţii economici.

Consultanţii cred că implementarea acestei măsuri poate genera o creştere a activităţilor contabile a societăţilor, care se va traduce în ore şi competenţe suplimentare, deci în personal supliementar, la care se adaugă costurile cu actualizările de programe informatice pentru ţinerea evidenţei contabile.

„În general agenţii economici cu cifre de afaceri sub 500.000 euro nu sunt dispuşi să investească în servicii contabile şi fiscale de calitate, adesea evidenţa contabilă fiind deficitară. Odată cu aplicarea noii măsuri vor fi obligaţi să-şi suplimenteze activitatea contabilă şi implicit să plătească suplimentar pentru astfel de servicii, altfel riscând amenzi în urma controalelor fiscale”, afirmă Luminiţa Ristea.

Consultanţii Nexia amintesc că în România sistemul contabil are la bază principiul contabilităţii de angajamente, adică facturile emise şi primite se înregistrează la data primirii lor şi nu la data decontării lor, respectiv, încasării şi plăţii. Principiul nu este cel al contabilităţii de casă, adică al înregistrării facturilor emise şi primite la data încasării, respectiv a plăţii lor, aşa cum se ţine în prezent contabilitatea în partidă simplă.

Dacă TVA-ul va fi plătit la încasare, atunci agenţii economici va trebui practic să ţină două evidenţe fiscale: cea prezentă şi cea legată de încasări, care trebuie raportate separat.

„Fără un mecanism bine pus la punct, această dublă raportare va îngreuna controlul sistemului de plată al TVA. Întrebarea este cum vom raporta TVA-ul firmei în Rol-ul fiscal al contribuabilului? La facturare (conform contabilităţii de angajamente) sau la plată/încasare conform contabilităţii de casă? O gestiune slabă a sistemului poate genera necorelaţii între înregistrările din contabilitate, jurnalele de TVA, deconturile de TVA şi fisa fiscală a contribuabilului”, explică Luminiţa Ristea.

Mai mult, evidenţa dublă în contabilitate va trebui ţinută atât pentru emitentul facturii (data de emitere a facturii şi data plăţii TVA), cât şi pentru primitorul facturii. Acesta din urmă acesta va ţine evidenţa pentru furnizorii cu cifră de afaceri peste 500.000 euro (pentru care poate deduce TVA în momentul primirii facturii) şi furnizorii cu cifră de afaceri sub 500.000 euro (pentru care deduce TVA în momentul plăţii facturii).