Infrastructura şi lipsa facilităţilor fiscale descurajează investiţiile logistice şi cresc preţurile

„Continuăm investiţiile, dar din păcate România este în urmă. Dacă vorbim de investiţii, trebuie să ne uităm la mai mulţi factori. În primul rând la infrastructură – autostrăzi, terminale, calea ferată, infrastructura intermodalară. Toate acestea lipsesc. De asemenea este importantă infrastructura soft, adică tot ce înseamnă partea de fiscalitate, legislaţie, vamă, aportul pe care îl putem aduce aici astfel încât să facilităm importurile, dar şi partea comercială, respectiv marketingul, promovarea. Alt factor care trebuie luat în calcul este cel educaţional, pentru că în afara asociaţiilor de profil şi câţiva antreprenori care ţin cursuri de specialitate nu există partea educaţională”, a declarat joi Dragoş Geleţu, director general KLG Logistics România, la conferinţa „Logistică – servicii complexe pentru eficientizarea afacerilor”, organizată de Business Magazin.

El crede că este un moment oportun pentru ca autorităţile să sprijine acest domeniu.

„Există fundamente, sunt companii care vor să mute centre de distribuţie, de producţie mare, dar au probleme pentru că nu avem infrastructură fizică, infrastructură soft. Pe partea de fiscalitate sunt probleme legate de plata TVA, există directive europene în acest sens, dar România nu le aplică pentru că se pune problema reducerii gradului de colectare. Cu cât ajutăm mai mult companii mari să vină în România cu atât profităm mai mult din asta”, a arătat Geleţu.

Toate acestea probleme se regăsesc în preţul final al produselor.

„În România din păcate avem un minim de 10-15% din partea de costuri logistice, din cauza infrastructurii, aceasta se traduce prin toate aceste neajunsuri. Asta înseamnă că românii cumpără mai scump decât un neamţ, un olandez, produsele fiind mai ieftine în afară decât în România”, a arătat reprezentantul KLG Logistics.

KLG deţine la Turda un teren de 6,5 hectare, pe care începând din acest an ar fi trebuit să dezvolte un parc logistic.

„Aştept să văd cum merg dezvoltările din zonă şi ce posibilităţi apar. Suportul trebuie să vină de la autorităţile locale. De ce aş investi acolo, dacă nu am suportul măcar la nivel de fiscalitate al autorităţii? Am ajuns în situaţia în care convingi investitori să aducă bani în România, chiar şi în aceste condiţii dificile ale pieţei, dar autoritatea locală uită că eşti într-un parc industrial şi nu-ţi acordă ajutorul fiscal pe care trebuie să-l primeşti prin lege. Acesta reprezintă 1,5% din valoarea unei proprietăţi pe an, adică sute de mii de euro pe an, respectiv circa 1 euro/mp adăugat la chirie. Cum vrei să-i convingi să vină, dacă nu există sprijin?”, s-a întrebat Geleţu.

Companiile care îşi desfăşoară activitatea în parcuri industriale sunt scutite de la plata impozitului pe proprietate, care în funcţie de autoritatea locală este cuprinsă între 0,5% şi 1,5%.

Pe de altă parte, Ion Lixandru, vicepreşedintele UNTRR, a arătat că dezvoltarea logistică a avut la bază doar consumul, neavând suportul dezvoltării infrastructurii.

„Cel mai bine ar fi să facem o scrisoare, deşi poate pare naiv. Să cerem să se ducă la bun sfârşit toate proiectele începute de autorităţi. Este cel mai important, pentru că tehnologiile, inovaţiile în care investesc companiile sunt puse în umbră din cauză că aceste proiecte nu sunt duse la bun sfârşit”, a spus Lixandru.

Adriana Pălăşan, vicepreşedintele ARILOG, o asociaţie de profil, în prezent există investitori interesaţi să înceapă noi proiecte pe acest segment, dar mai ales în domeniul producţiei şi mai puţin pe logictică. Un trend semnalat de reprezentantul ARILOG este asocierea între companiile de logistică în vederea optimizării costurilor şi acoperirii cât mai eficiente a cererii.

„Dezvoltarea spaţiilor logistice în ţară are în spate acorduri între logisticieni, care lucrează împreună pentru reducerea costurilor. Nu poţi face nimic pentru infrastructură, dar poţi să lucrezi în interior pentru a avea costuri competitive”, a adăugat Pălăşan.

Ea a menţionat că nu se poate face o evaluare a activităţii de logistică din România pentru că nu se pot cuantifica informaţiile legate de toate companiile care desfăşoară şi activităţi de logistică.