Niciuna dintre culturile de orz de bere nu a fost profitabilă în acest an agricol. Pierderile sunt de până la 25%. Studiu

În prezent, cererea de materii prime agricole pentru bere precum hamei sau orz este de două ori mai mare decât cantitățile livrate de agricultorii români. Producțiile locale stagnează însă pentru că fermierii fac prea puțin profit sau deloc pentru a cultiva mai mult. Cea mai afectată este cultura orzului în contextul în care, în anul agricol 2024-2025, niciuna dintre culturile de orz de bere nu este profitabilă în România.
Alina Stanciu - mar, 23 sept. 2025, 13:10
Niciuna dintre culturile de orz de bere nu a fost profitabilă în acest an agricol. Pierderile sunt de până la 25%. Studiu

În anul agricol 2024/2025, niciuna dintre culturile de orz de bere nu este profitabilă în România, iar pierderile  sunt între  între 25% și 21% în funcție de cultură, potrivit unui studiu realizat de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală (ICEADR), la solicitarea asociației Berarii României.

Cultivatorii de orz au primit în acest an un sprijin financiar de 219 euro/hectar dar acesta nu acoperă costurile fermierilor, iar ratele de rentabilitate sunt negative pentru toate variantele de orz analizate.

Situația afectează industria locală a berii care are nevoie de o dublare a producției de materii prime agricole locale pentru a nu mai importa.

”Producția de bere din România este strâns legată de agricultura locală, care reprezintă prima sursă de materii prime. Dezvoltarea unor culturi rentabile securizează nu doar sectorul, ci oferă oportunități pentru fermierii români, pentru procesatori, pentru tot lanțul valoric.  Obiectivul producătorilor este ca acestea să fie disponibile în România și la o calitate ridicată”, a declarat Constantin Bratu, Director General Berarii României.

Asociația militează pentru introducerea unui sprijin cuplat de 200 de euro/hectar sumă care „ar transforma cultura orzului de bere în România într-una profitabilă, cu efecte economico – sociale pozitive în zonele rurale și în sectorul agroalimentar”.

În varianta acordării sprijinului cuplat, rentabilitatea culturilor ar putea crește de la pragurile negative din prezent – situate între -25% și -21% în funcție de tipul de cultură – până la niveluri de 7,7% – 17,8% pentru aceleași culturi, potrivit studiului.

Cât despre hamei, studiul arată că resursele financiare alocate generează nu doar recuperarea integrală a investiției, ci și un profit net cumulativ care depășește valoarea ei. Însă costurile totale pentru înființarea unui hectar de plantație de hamei depășesc 13 mii de euro/hectar. Aceasta este o posibilă explicație a faptului ca suprafețele cultivate în prezent nu depășesc 300 de hectare, față de 2.000 de hectare în 1994.

Pentru hamei, Berarii României propun o schemă „de minimis”, respectiv ajutor financiar direct cultivatorilor de hamei.

”Împreună cu Berarii României încercăm să identificam soluții care să încurajeze cultivatorii locali în extinderea suprafețelor cu orz de bere și hamei. Obiectivul nostru comun este ca producătorii de bere din România să poată achiziționa mai multă materie primă de proveniență locală și, în acest fel, să reducem importurile pentru aceste două tipuri de culturi. În prezent, există fonduri europene separate în cadrul intervenției DR-17 adresate cultivatorilor de hamei și celor de struguri de masă. De asemenea, sunt în pregătire ghidurile solicitantului”, arată Violeta Mușat, secretar de stat in Ministerul Agriculturii.

Studiul realizat de ICEADR la solicitarea Berarii României analizează culturile de orz, orzoaică de bere și hamei în România.

 

Te-ar mai putea interesa și
DNSC avertizează că mai multe vulnerabilități critice au fost descoperite la mai multe produse Honeywell de supraveghere video
DNSC avertizează că mai multe vulnerabilități critice au fost descoperite la mai multe produse Honeywell de supraveghere ...
Mai multe produse Honeywell, destinate supravegherii video (CCTV), sunt afectate de o vulnerabilitate critică descoperită de către experţii în securitate cibernetică, potrivit unui comunicat de......
Investițiile străine directe în Bulgaria au crescut în 2025 cu 14,2%, până la 3,26 de miliarde de euro
Investițiile străine directe în Bulgaria au crescut în 2025 cu 14,2%, până la 3,26 de miliarde de euro
Investiţiile străine directe (FDI) în Bulgaria au crescut în ritm anual cu 14,2% în 2025 la 3,261 de miliarde de euro, ...
Dragoș Pîslaru: Începând din 2017 salariile demnitarilor nu au mai crescut. Diana Buzoianu: Sunt mulți funcționari publici care au salarii peste cel al ministrului
Dragoș Pîslaru: Începând din 2017 salariile demnitarilor nu au mai crescut. Diana Buzoianu: Sunt mulți funcționari ...
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a afirmat, joi, că din 2017 nu a mai avut nicio modificare, ...
Aurul continuă să atragă investitorii români
Aurul continuă să atragă investitorii români
Aurul a ajuns recent în centrul atenției, înregistrând fluctuații masive de preț după ce a atins noi maxime istorice ...