Update: Nicolas Sarkozy, cinci ani de închisoare pentru acceptarea de fonduri ilegale din Libia pentru campania electorală
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2025/09/sarkozy-748x420.jpg)
Tribunalul penal din Paris l-a achitat de toate celelalte acuzații, inclusiv de corupție pasivă și finanțare ilegală a campaniei electorale.
În declarația dată reporterilor după audiere, Sarkozy în vârstă de 70 de ani, care a fost președintele Franței între 2007 și 2012, a calificat verdictul drept „extrem de grav pentru statul de drept”.
Sarkozy, care susține că acest caz are motivații politice, a fost acuzat că a folosit fonduri de la Gaddafi pentru a-și finanța campania electorală din 2007.
În schimb, procuratura a susținut că Sarkozy i-a promis lui Gaddafi că îl va ajuta să combată reputația sa de paria în țările occidentale.
Procurorii au susținut că Sarkozy, care a negat întotdeauna acuzațiile, a încheiat o înțelegere cu Gaddafi în 2005, când era ministru de Interne al Franței, pentru a obține finanțare pentru campania electorală în schimbul sprijinului acordat guvernului libian, izolat la acea vreme pe scena internațională.
Judecătoarea Nathalie Gavarino a declarat că Sarkozy a permis unor colaboratori apropiați să contacteze oficiali libieni în vederea obținerii de sprijin financiar pentru campania sa.
Însă instanța a decis că nu există suficiente dovezi pentru a concluziona că Sarkozy a fost beneficiarul finanțării ilegale a campaniei.
El a fost condamnat la cinci ani de închisoare și va fi încarcerat chiar dacă va face apel. Sarkozy, care a fost președinte al Franței între 2007 și 2012, a fost deja condamnat în două cazuri separate și i s-a retras cea mai înaltă distincție a Franței.
De asemenea, i s-a impus plata unei amenzi de 100.000 de euro.
Instanţa l-a achitat însă de acuzaţiile de primire de bunuri furate şi delapidare de fonduri publice libiene, luare de mită pasivă şi finanţare ilegală a campaniilor electorale.
Ancheta nu a reuşit să dovedească faptul „că banii trimişi din Libia” au fost folosiţi pentru finanţarea secretă a campaniilor electorale, conform hotărârii judecătoreşti.
Doi foşti apropiaţi ai lui Sarkozy, Claude Gueant şi Brice Hortefeux, au fost găsiţi vinovaţi de „asociere criminală”. Primul a fost, de asemenea, găsit vinovat de luare de mită pasivă şi fals şi condamnat la şase ani, în timp ce Brice Hortefeux a primit o pedeapsă de doi ani de detenţie.
Intermediarul, Alexandre Djouhri, a fost condamnat la şase ani de închisoare cu mandat de arestare preventivă.
Eric Woerth, trezorierul campaniei, a fost achitat.
În urma morţii, marţi, în Liban, a unuia dintre inculpaţi şi actor cheie în acest caz, Ziad Takieddine, instanţa a luat act şi de încetarea urmăririi penale împotriva sa.
La sfârşitul lunii martie, reprezentanţii Parchetului Naţional Financiar (PNF) au solicitat o pedeapsă de şapte ani de închisoare pentru fostul şef de stat, după un proces de trei luni, acuzându-l că a încheiat un „pact de corupţie faustian cu unul dintre cei mai nefrecventabili dictatori ai ultimilor 30 de ani”. De asemenea, ei au solicitat o amendă de 300.000 de euro şi o interdicţie de a candida pe o perioadă de cinci ani.
Această pedeapsă a fost cea mai grea solicitată împotriva celor 12 inculpaţi din acest dosar.
Conform acuzării, fostul preşedinte ar fi favorizat, în schimbul mitei, revenirea Libiei pe scena internaţională şi s-a angajat să-l absolve pe cumnatul lui Gaddafi, Abdallah Senussi, care executa o condamnare pe viaţă pentru rolul său în atentatul cu bombă UTA DC-10, soldat cu 170 de morţi în 1989.
Potrivit procurorilor, Sarkozy a fost atât un „comanditar”, cât şi un beneficiar al acestei finanţări.
Ulterior, Nicolas Sarkozy a denunţat faptul „că pedeapsa solicitată este excesivă”, spunând că aceasta a avut ca scop doar „mascarea slăbiciunii acuzaţiilor pretinse”, şi a declarat că este vorba de un complot urzit de clanul Gaddafi pentru a răzbuna rolul său decisiv în căderea dictatorului din 2011.
Curtea de Casaţie, cea mai înaltă instanţă a Franţei, va examina, de asemenea, apelul său pe 8 octombrie în cazul „Bygmalion”, privind finanţarea campaniei sale prezidenţiale din 2012, pentru care a fost condamnat în apel la un an de închisoare, dintre care şase luni cu executare.