'În acest an, trebuie să aibă loc creşterea cererii interne, pentru că până acum creşterea economică s-a produs doar pe baza exporturilor. Anul 2015 poate fi un an mult mai bun, dacă se porneşte de la contracararea cauzelor care au determinat ca economia României să aibă o creştere mult mai mică ca potenţialul său. Tocmai de aceea, sistemul bancar din România trebuie să funcţioneze similar băncilor din Occident, şi să nu mai dea credite cu comisioane şi dobânzi de două-trei ori mai mari ca în ţara-mamă', a afirmat Ovidiu Nicolescu.

Potrivit acestuia, rata de absorbţie a fondurilor europene trebuie să crească, în paralel cu diminuarea corupţiei şi a birocraţiei.

'De asemenea, trebuie să aibă loc diminuarea corupţiei şi a birocraţiei. În acest sens, este obligatorie computerizarea proceselor administrative, pentru a diminua contactul funcţionarilor cu reprezentanţii firmelor, dar şi pentru a creşte viteza de derulare a proceselor economice. În plus, conform unor date de ultimă oră, viteza de rulare a banilor în România este de peste două ori mai mică decât în alte ţări din Uniunea Europeană, ceea ce defavorizează clar mersul proceselor economice', a mai spus preşedintele CNIPMMR.

În ceea ce priveşte majorarea deficitului la bugetul de stat, Nicolescu apreciază că acest element poate fi favorabil, dacă diferenţa va fi îndreptată spre investiţii cu impact în economia reală.

Potrivit unei declaraţii făcute, pe 9 decembrie 2014, de fostul ministru al Finanţelor Publice, Ioana Petrescu, 'deficitul bugetar convenit de autorităţi cu instituţiile financiare internaţionale, de 1,83% din produsul intern brut, cuprinde un procentaj special, de 0,25 puncte procentuale din PIB, pentru cofinanţarea proiectelor cu fonduri europene'.

'Acest deficit pe cash de 1,83% este, de fapt, 1,832%. Am negociat la fiecare zecimală, au fost negocieri foarte dure. Pe fonduri europene, noi avem două exerciţii bugetare suprapuse anul viitor şi trebuie să punem foarte mulţi bani acolo pentru cofinanţare. Este o prioritate pentru 2015 şi noi nu am vrut să tăiem din aceste fonduri. S-a discutat foarte mult cu Comisia Europeană. S-a ajuns la această cifră şi pentru că s-a negociat, practic, un procentaj în plus peste deficitul bugetar de 0,25 puncte procentuale tocmai pentru cofinanţare la fonduri europene. Deci, în acest 1,832 intră şi un 0,25, procentaj care se duce direct pe fonduri europene', a explicat Ioana Petrescu.