Nicușor Dan, declaraţie „controversată”: Eram nepregătiţi acum 20 de ani, dar a fost o decizie corectă – Ce ar trebui să facă Uniunea Europeană în contextul actual

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Dacă vrem să fim foarte direcţi, acum 20 de ani, când România a încheiat procesul de aderare, cred că România nu era pregătită pentru a intra în Uniunea Europeană, şi cred că nici Bulgaria. Dar decizia de a intra a fost o decizie corectă pe care Uniunea Europeană a luat-o şi vedem azi progresele pe care, după 18 ani de la aderare efectivă, România le-a făcut”, a spus şeful statului, în alocuţiunea de deschidere a Timişoara Cities Summit, reuniune în cadrul căreia participanţii – primari şi oficiali europeni – vor discuta despre viitorul Uniunii Europene şi rolul oraşelor în extinderea ei, scrie Agerpres.

Nicuşor Dan a sugerat că, în contextul competiţiei geopolitice, UE ar putea reevalua gradul de exigenţă impus ţărilor candidate, punctând faptul că un subiect de dezbatere este „cât de sus trebuie ridicată ştacheta”.

„Deci poate că – tocmai pentru că există această competiţie geopolitică între Europa şi alte modele – poate că exigenţele nu ar trebui să fie atât de înalte şi poate că, după aderare, ţări care, ca şi România acum 20 de ani, n-ar fi suficient de pregătite vor putea să facă acele progrese. Întrebarea care se pune este de ce societăţi din aceste ţări nu pun suficientă presiune pe decidenţii politici pentru ca acest proces să se întâmple mai repede. Şi poate că răspunsul la această întrebare este în interiorul Uniunii înseşi. Poate că noi nu suntem suficient de competitivi, poate că noi nu suntem suficient de flexibili economic, şi poate că din cauza asta nu suntem, cum am spus, suficient de atractivi pentru ţările astea, pentru ca societăţile din ţările lor să pună presiune pentru reformele care să le aducă în stadiul de a fi incluse în Uniune. Şi asta este o temă la care trebuie fiecare dintre noi să reflectăm”, a spus Nicuşor Dan.

Referindu-se la tema extinderii Uniunii Europene, şeful statului a salutat rezultatele recente din Republica Moldova şi a subliniat dorinţa României de a avea vecini care împărtăşesc valorile europene.

„Încă trăim din bucuria de alaltăieri, după rezultatele din Republica Moldova”, a spus Nicuşor Dan, în aplauzele celor prezenţi.

El a arătat că România a acumulat o experienţă valoroasă în procesul de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv din greşelile făcute.

În opinia preşedintelui, această experienţă poate fi utilă statelor care aspiră să devină membre UE, iar România este dispusă să ofere sprijin şi expertiză.

În alocuţiunea sa, Nicuşor Dan a criticat relaţia dezechilibrată dintre marile oraşe europene şi guvernele naţionale. El a dat exemplul Bucureştiului, spunând că eforturile sale ca primar de a atrage fonduri prin PNRR nu au fost luate în considerare.

„A doua chestiune – relaţia dintre marile oraşe europene, relaţia de putere dintre marile oraşe europene şi statele europene, şi aici, din nou, vreau să spun foarte direct că este o relaţie dezechilibrată. Pentru că marile oraşe europene sunt cele care produc dezvoltarea de fapt, cele care aduc valoarea economică, şi, în relaţia cu autorităţile naţionale, acest fapt nu este recunoscut şi resurse care ar face ca aceste oraşe să se dezvolte şi mai bine şi să aducă mai multe prosperitate ţării nu sunt alocate. Îmi aduc aminte de nenumăratele discuţii pe care le-am avut în calitate de primar cu autorităţile naţionale, îmi aduc aminte de rugămintea de a introduce câteva amărâte de tramvaie în PNRR. Faptul că eram primarul Bucureştiului pur şi simplu nu a contat în momentul acela. Şi e lăudabil ca marile oraşe europene să creeze o reţea în care să încerce să-şi impună la nivel european punctul de vedere. Eu o să fiu printre cei care o să susţină în interiorul Consiliului European un rol mai mare în procesul de decizie al asociaţiilor reprezentative ale oraşelor. Dar adevărul este că punctul lor de vedere nu se aude în momentul acesta”, a afirmat preşedintele României.

În finalul discursului, Nicuşor Dan a vorbit despre colaborarea dintre primari şi schimbul constant de bune practici în gestionarea oraşelor, punctând faptul că discuţia din cadrul summitului de la Timişoara va fi una foarte productivă.