Nicuşor Dan, după decizia CJUE privind prescripţia: Vina pentru această situaţie revine Parlamentului

”Sunt mai multe lucruri de spus aici. Un lucru care trebuie spus este că vina principală pentru această situaţie revine Parlamentului. Noi am avut o decizie a Curţii Constituţionale, care trebuia urmată într-un termen constituţional, dacă nu mă înşel, de 45 de zile – în orice caz, un număr de zile prevăzut de Constituţie, trebuia o corecţie legislativă, care nu s-a întâmplat în nişte ani de zile. Acesta este punctul de la care am plecat. Mai departe, Dreptul nu este o ştiinţă exactă. Ce înseamnă actul de justiţie, să pui în balanţă nişte principii de drept. Curtea de Justiţie a avut o opinie, Înalta Curte a avut o opinie. Azi sau ieri, Curtea de Justiţie a Uniunii a venit să clarifice această chestiune. Deciziile Curţii de Justiţie ale Uniunii Europene sunt obligatorii, vor fi respectate în România. Asta este ce pot să spun”, a precizat şeful statului, într-o conferinţă de presă.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit joi că decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de extindere a aplicării prescripţiei în dosarele penale pentru perioada 2014 – 2018 nu este conformă cu dreptul UE. CJUE a mai stabilit că decizia ICCJ privind prescripţia nu se aplică la dosarele aflate pe rol, scrie Agerpres.

„Curtea precizează că, având în vedere importanţa pe care o are principiul autorităţii de lucru judecat în dreptul Uniunii, acest drept nu impune repunerea în discuţie a hotărârilor care au dobândit autoritate de lucru judecat şi care au constatat, în aplicarea deciziei din anul 2022 a ICCJ, prescripţia răspunderii penale pentru fraude grave care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii”, a arătat CJUE.

Concret, în mai 2022, Curtea Constituţională a dat o hotărâre care reglementa cauzele de întrerupere a termenului de prescripţie în materie penală, care se aplica pentru perioada 2018 – 2022.

Ulterior, Instanţa supremă a stabilit mai întâi că decizia CCR se aplică retroactiv până în anul 2014.

Problema a fost ridicată la CJUE în dosarul „Lin”, în care au fost date două hotărâri privind prescripţia – Lin I (iunie 2023) şi Lin II (16 iulie 2026).

Hotărârea Lin I din 24 iulie 2023 se referea la mai mulţi cetăţeni români condamnaţi la pedepse cu închisoarea pentru evaziune fiscală. Aceştia contestaseră condamnarea lor susţinând că, în temeiul standardului naţional de protecţie referitor la aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile (lex mitior), răspunderea lor penală era prescrisă.

Aceşti cetăţeni români se bazau, pe de o parte, pe două decizii ale Curţii Constituţionale a României pronunţate în anii 2018 şi 2022. Aceste decizii invalidaseră o dispoziţie naţională care reglementa cauzele de întrerupere a termenului de prescripţie în materie penală, astfel încât, pe o perioadă de aproape patru ani, dreptul român nu prevăzuse nicio cauză de întrerupere a acestui termen.

În hotărârea Lin II, CJUE a stabilit că decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de extindere a aplicării prescripţiei în dosarele penale pentru perioada 2014 – 2018 nu este conformă cu dreptul UE.

În replică, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţine că a aplicat „întotdeauna cu bună-credinţă” dreptul european în ansamblul său, iar abordarea sa în materia prescripţiei răspunderii penale nu a reprezentat o opţiune între dreptul UE şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.