Nivelul de sănătate îi separă cel mai mult pe europeni

Din Nord spre Sud trece graniţa care împarte continentul nostru sub aspectul nivelului de sănătate al locuitorilor în două părţi aproape egale.

De exemplu, în unele regiuni din Est, îmbolnăvirile de inimă sunt de 13 ori mai multe decât în Vest.

Aceste date sunt prezentate de noul raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi este mărturia uriaşei întârzieri de civilizaţie în zonele situate la Est de Bug în aproape toate categoriile de ocrotire a sănătăţii. În aceste suprafeţe trăiesc aproape 400 milioane de cetăţeni ai Rusiei, Belarus, Ucrainei şi ai multor alte state. Aceştia îi pot invidia pe vecinii lor din Vest nu numai pentru durata tot mai lungă de viaţă, dar şi pentru serviciul medical tot mai modern şi mai general.

Un cetăţean mediu al Elveţiei sau Irlandei, precum şi cetăţenii Europei de Sud trăiesc 82 de ani de viaţă, în timp ce durata medie de viaţă în Rusia este de 69 de ani, adică este mult mai mică decât media europeană care se ridică la 76 de ani de viaţă.

Dacă în ţări ca Germania, Suedia şi Franţa indicele de mortalitate la bolile de inimă şi de circulaţie se ridică la 8,7 la 100 de locuitori, în Rusia şi în Ucraina valoarea acestui indice depăşeşte 114.

Aceste deosebiri nu ar trebui să surprindă, având în vedere prăpastia care separă, de exemplu, Luxemburgul de Tadjikistan. În prima din aceste ţări, PIB-ul pe cap de locuitor se ridică la 80,5 mii euro, în timp ce în a doua ţară este de doar 537 euro.

Nivelul de bunăstare a statelor se reflectă automat în nivelul de sănătate al cetăţenilor.
„Am crezut că diferenţele vor fi tot mai mici” – a spus, prezentând raportul, Claudia Stein, expert OMS. Este exact invers, ceea ce denotă şi lipsa de progrese în îmbunătăţirea ocrotirii sănătăţii în multe ţări ale Europei de Est.

Cetăţenii acestor ţări sunt expuşi celor mai mari pericole ca urmare a stilului de viaţă cultural acceptat, în care tutunul şi alcoolul joacă un mare rol. Astfel, dacă în Armenia viciul fumatului afectează aproape 60% din bărbaţi, în Polonia vorbim de 48%, iar în Suedia de circa 14%. Polonia se află de asemenea la mijlocul tabelului privind consumul de alcool cu circa 11 litri pe cap de locuitor.

Recordul la consumul de alcool este bătut de Moldova cu 21 litri pe cap de locuitor, iar lista este închisă de Armenia cu un consum de trei ori mai mic.

De mai mulţi ani nimic nu se schimbă în aceste statistici şi consumul mediu de alcool în Europa se menţine la nivel constant, adică puţin peste 10 litri pe an. Este de înţeles deci că alcoolul este cauza unui număr de 6,5% din accidentele mortale. El are un rol mare şi în numărul sinuciderilor, dar nu la fel de mare ca rata şomajului. Din dalele OMS reiese că creşterea şomajului cu 3% duce la creşterea numărului încercărilor de sinucidere cu 5%.
Nivelul de sănătate al europenilor este determinat în mare măsură de factorii ecologici. Poluarea aerului duce la scurtarea vieţii în medie cu opt luni, iar în oraşele cele mai afectate cu doi ani – citim în raport. Cei mai expuşi la consecinţele poluării mediului sunt locuitorii câtorva oraşe din Bosnia şi Herţegovina, precum şi ai Bulgariei, iar cel mai puţin irlandezii.