Nivelul scăzut al Dunării expune riscurile climatice pntru energia nucleară din România şi Ungaria – Reuters

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dependenţa de apa râurilor pentru răcirea reactoarelor nucleare a fost mult timp o problemă şi în mod repetat a dus la reducerea producţiei în lunile de vară, în special în Franţa, care este mai dependentă de energia nucleară decât orice altă ţară.

Pe fondul secetei severe şi al unui val de căldură prelungit, anul acesta în Europa, care se încălzeşte mai rapid decât orice alt continent, adaugă un plus de urgenţă dezbaterii despre adaptare.

Ungaria fost forţată să reducă producţia centralei sale nucleare de la Paks de doi GW la doar circa 10% mai devreme în această lună, abia scăpând de o închidere completă, pentru prima dată în ultimii 44 de ani. Acum operează la 25% din capacitatea sa.

Compania de stat Nuclearelectrica din România a oprit joi ultimul reactor funcţional, după ce eforturile de a devia apa de răcire către centrală nu au fost suficiente.

Centralele nucleare au avantajul de a genera energie de bază fără emisii de carbon, ceea ce înseamnă că au un rol în evitarea arderii combustibililor fosili şi combaterea schimbărilor climatice.

Atât România cât şi Ungaria s-au angajat să-şi extindă producţia de energie nucleară ca sursă de energie internă abundentă, dar aceasta înseamnă găsirea unei modalităţi de răcire a reactoarelor care să depindă mai puţin de nivelul apei fluviului.

Diana Asrge-Vorsatz, profesor la Universitatea Central – Europeană din Viena, a spus că modelarea ştiinţifică a evidenţiat tendinţa ca Europa Centrală şi de Est să devină mai uscată.

„Aceasta nu doar din cauza reducerii ploilor, ci pentru că umiditatea solului şi nivelurile nivelul apei subterane a scăzut în ultimii ani, iar mai puţine precipitaţii şi mai multe valuri de căldură exacerbează uscarea solului”, a explicat ea.

Anul trecut, la o conferinţă la Societatea Hidrologică din Ungaria, inginerii în domeniul apei avertizaseră deja că „tipurile de curgere pot deveni mai extreme şi mai volatile” pe Dunăre, unul dintre cele mai lungi fluvii din Europa.

Acum guvernele, sub presiune, caută soluţii deoarece reducerea de urgenţă a producţiei la centralele nucleare din România şi Ungaria le-a forţat să ceară companiilor şi gospodăriilor să reducă consumul de electricitate. Printre măsurile propuse, premierul ungar Peter Magyar a anunţat miercuri că vor fi construite „o structură submersă de tip baraj” pentru a majora nivelul apelor. De asemenea, două barje ar putea fi scufundate vineri, pentru a majora nivelul apelor, în încercarea de a evita închiderea centralei, nivelul apelor Dunării urmând să scadă în următoarele zile.

În plus, Ungaria revizuieşte proiectele pentru planificata extindere a centralei sale nucleare de la Paks, care depinde de Dunăre pentru răcire. Fostul Guvern al lui Viktor Orban a selectat firma rusă Rosatom pentru acest proiect, fără licitaţi, în 2014.

Compania de stat Nuclearelectrica din România operează două reactoare de 706 MW, responsabile pentru o cincime din producţia ţării de energie electrică. Este utilizată tehnologia canadiană CANDU care se bazează pe apa grea.

Cele patru reactoare ale centralei nucleare de la Paks, responsabile pentru aproximativ jumătate din producţia ţării de energie electrică, sunt reactoare produse în Rusia.

Ambele tehnologii pompează apă din Dunăre pentru răcire şi apoi eliberează apa înapoi în fluviu.

În contrast, reactoarele nucleare din Cehia şi Slovacia folosesc turnuri de răcire umede, care au nevoi de mai puţină apă, aburul fiind evaporat în procesul de emisie în atmosferă.

Oamenii de ştiinţă au avansat ideea unei răciri hibride care ar suplimenta răcirea râurilor cu turnuri.

Attila Aszodi, profesor şi expert în energie nucleară la Universitatea de Tehnologie şi Economie din Budapesta a spus că, totuşi, este puţin probabil un avantaj economic retehnologizarea unui turn de răcire la reactoarele originale de la Paks.

În vecina România, singura centrală nucleară a ţării este pe o ramificaţie a fluviului, numită Dunărea Veche, care se intersectează cu o altă ramificaţie, numită Bala.
În 2024, Guvernul a aprobat un proiect de 1,02 miliarde lei (225 milioane dolari), pentru a ridica albia ramificaţiei Bala, pentru a controla debitul de apei. Soluţia propusă include mutarea intersecţiei ramificaţiei mai în amonte.

Dar proiectul a fost întârziat şi Guvernul nu a oferit informaţii când va fi finalizat. Întrebaţi despre impactul nivelului scăzut al apelor Dunării asupra planurilor de a adăuga încă două reactoare, reprezentanţii Nuclearelectrica au declarat pentru Reuters că studiile au arătat că proiectul Bala ar garanta că patru reactoare ar putea funcţiona la întreaga lor capacitate.

Eugenia Gusilov, directorul think tank-ului Romania Energy Center, a fost de acord că proiectul este fezabil, adăugând că metode alternative de răcire ar putea fi luate în considerare înainte de începerea lucrărilor.

„Construirea unităţilor 3 şi 4 încă ar logică dacă lucrările hidrotehnice necesare sunt efectuate”, a spus ea.