Noi alegeri parlamentare duminică în Bulgaria, al şaselea scrutin legislativ anticipat din ultimii trei ani

Bulgaria, cel mai sărac membru al Uniunii Europene şi unul dintre cele mai corupte state din blocul comunitar, a fost afectată de schimbări dese de guverne de când protestele anticorupţie din 2020 au contribuit la răsturnarea unei coaliţii conduse de partidul de centru-dreapta GERB.

Preşedintele Rumen Radev a trebuit să numească cinci guverne interimare din 2020 pentru a conduce ţara, deoarece alegerile succesive şi neconcludente au dus la coaliţii instabile care s-au prăbuşit rapid.

Bulgaria are mare nevoie de o perioadă de guvernare stabilă şi funcţională pentru a accelera fluxul de fonduri UE către infrastructura deficitară şi pentru a o împinge să adere la euro şi să participe pe deplin la spaţiul Schengen deschis al Europei.

Planurile de aderare la zona euro au fost deja amânate de două ori din cauza ratării ţintelor de inflaţie.

Bulgaria şi România au eliminat controlul paşapoartelor pe 31 martie pentru persoanele care pleacă spre sau sosesc din spaţiul Schengen pe cale aeriană şi maritimă, dar cei care călătoresc pe cale rutieră şi feroviară sunt supuşi în continuare controalelor.

Apatia este una dintre principalele provocări ale alegerilor de duminică, când cetăţenii bulgari îşi vor alege şi reprezentanţii pentru Parlamentul European.

Mulţi bulgari, profund neîncrezători într-o clasă politică pe care au ajuns să o vadă ca fiind coruptă şi ineptă, nu cred că voturile lor vor face vreo diferenţă.
„Am decis ferm să nu votez. Am votat mult timp, dar cu atâtea alianţe… Pur şi simplu nu vreau să mai iau parte la un astfel de circ”, a declarat fotograful Ivan Dobromirov, în vârstă de 71 de ani.

Alegerile de duminică au fost declanşate de prăbuşirea în martie a unei coaliţii formate din GERB, care a deţinut puterea în cea mai mare parte a ultimilor 15 ani, şi partidul relativ nou şi reformist Continuăm Schimbarea (PP).

Cele două partide, ambele puternic pro-UE, dar divizate de rivalităţi personale şi neîncredere, au declarat în martie că nu pot forma un nou guvern fără alte alegeri.
Un sondaj publicat joi de institutul de sondare a opiniei publice Alpha Research din Sofia arată că GERB conduce cu 25,1%, iar PP se află la 15,4%. Partidul ultranaţionalist pro-rus Renaşterea ar obţine 15,2%, iar Mişcarea pentru Drepturi şi Libertate, care reprezintă în principal marea minoritate etnică turcă din Bulgaria, este cotată cu 14,8%.

Într-o cursă strânsă, partidele mai mici – care includ cândva puternicul Partid Socialist Bulgar şi o alianţă de partide agrare şi conservatoare numită Bulgaria Albastră – ar putea influenţa compoziţia următorului guvern.

Mario Bikarski, analist pentru Europa Centrală şi de Est la compania de informaţii de risc Verisk Maplecroft, a declarat că sunt probabile alte alegeri parlamentare anticipate în toamnă.

„Chiar dacă se formează un guvern, probabil că va avea dificultăţi în a îndeplini un mandat complet, având în vedere dezacordurile între diferitele forţe politice”, a spus el.