Noi negocieri asupra programului nuclear al Iranului încep în Elveţia
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2025/03/iran_program_nuclear.jpg)
„Acest nou ciclu de negocieri”, după cel desfăşurat în iulie la Istanbul, în Turcia, se va desfăşura „la nivel de miniştri adjuncţi ai afacerilor externe, la Geneva”, a precizat televiziunea de stat. Iranul va fi reprezentat de Majid Takht-Ravanchi, potrivit agenţiei Tasnim.
Locul desfăşurării acestor noi negocieri nu fusese până acum precizat, scrie Agerpres.
Franţa, Regatul Unit şi Germania, precum şi China, Rusia şi SUA au încheiat în 2015 un acord cu Iranul ce prevedea importante restricţii asupra programului său nuclear, în schimbul ridicării progresive a sancţiunilor ONU.
Acordul a devenit perimat după ce SUA au decis să se retragă unilateral din acesta în 2018, în timpul primului mandat al preşedintelui Donald Trump. Drept represalii, Teheranul a încălcat de atunci câteva dintre angajamentele pe care şi le asumase, în special cel cu privire la îmbogăţirea uraniului.
Franţa, Regatul Unit şi Germania ameninţă să restabilească sancţiunile ONU contra Iranului dacă până la sfârşitul lui august nu se va ajunge la nicio soluţie negociată cu Iranul.
Iranul contestă legitimitatea europenilor de a recurge la această clauză prevăzută în acordul din 2015.
În timpul retragerii SUA din acord, Franţa, Regatul Unit şi Germania au reconfirmat ataşamentul lor faţă de acest text, afirmând că vor să continue schimburile comerciale cu Iranul. Astfel, cele trei capitale europene nu au restabilit sancţiunile ONU.
Însă dispozitivul luat în calcul de europeni pentru a compensa reimpunerea sancţiunilor americane nu s-a concretizat şi numeroase companii occidentale au fost constrânse să părăsească Iranul, confruntat cu o inflaţie puternică şi o criză economică.
Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul este singura ţară care nu este dotată cu armă nucleară şi care îmbogăţeşte uraniu la un nivel crescut (60%), mult peste limita de 3,67% fixată de acordul din 2015.
Pentru a fabrica o bombă, îmbogăţirea uraniului trebuie să ajungă la 90%, potrivit AIEA.
Ţările occidentale, cu SUA în frunte, şi Israelul, vechiul inamic al Republicii Islamice, suspectează de multă vreme Iranul că vrea să se doteze cu bomba nucleară.
Teheranul se apără ferm că ar avea asemenea ambiţii militare, însă insistă asupra dreptului său la energia nucleară în scopuri civile.
Avansarea programului nuclear iranian face obiectul unor numeroase speculaţii după războiul de 12 zile între Israel şi Iran, în iunie, şi loviturile americane asupra instalaţiilor nucleare iraniene.