Noi reguli pentru impozitarea locuințelor, asumate prin PNRR. Se „redefinesc” taxele sau cresc?

Adaugă-ne ca sursă preferată

În anexa explicativă a Planului de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Comisia Europeană vorbeşte despre reformarea impozitelor pe proprietate, de realizarea unui arbitraj între cele două sisteme fiscale de impozitare a proprietăţilor: pe persoane fizice şi persoane juridice. „În special în ceea ce privește impozitele pe proprietate, reforma abordează posibilitatea arbitrajului între cele două sisteme fiscale aplicabile persoanelor fizice și, respectiv, persoanelor juridice care obțin venituri din bunuri imobile și determină în mod automat valoarea impozabilă a proprietăților supuse impozitului local, renunțând la practica de a utiliza o bază impozabilă care nu este legată de valoarea de piață”, spune anexa codului de aplicare a PNRR.

Deşi la prima impresie pare a fi vorba de o majorare a impozitelor pe locuinţe, Gabriel Biriş, avocat specializat în business şi fiscalitate, spune că trebuie ajustată legislaţia impozitului nu doar pe clădiri, ci chiar şi pe mijloace de transport (în opinia avocatului), în aşa fel încât impozitul pe clădiri să fie clar diferenţiat între impozitul pentru persoane juridice şi cel pentru persoane fizice.

Chiar dacă avocatul nu o spune explicit, această diferenţiere ar însemna clar o majorare de impozit pentru persoanele juridice, care la ora actuala sunt încadrate la persoane fizice, prin diverse artificii. La ora actuală, cota de impozitare aplicată este cea minimă pentru persoane fizice şi cea maximă pentru persoane juridice.

Pe de altă parte, Gabriel Biriş spune că impozitarea proprietăţilor la valoarea lor de piaţă este improbabil să funcţioneze.

”Valoarea de piaţă a unui apartament de bloc, de exemplu, nu depinde doar de preţul zonei. De cele mai multe ori, preţul unui apartament este în funcţie de zonă, de etaj, de vederea oferită de acel apartament şi chiar de vecini. Pentru ca un vecin care mănâncă seminţe la scara blocului face mult mai greu vandabil apartamentul de pe scara respectivă. La urmatoarea scară, situaţia poate fi cu totul alta”, argumentează Gabriel Biriş.

În acest context, Biriş precizează că valoarea impozabilă a imobilelor ar trebui inclusă în Codul Fiscal, iar la valoarea impozabilă de bază să se adauge coeficienţi stabiliţi în funcţie de zonă, localitate şi destinaţia locuinţei. „Un impozit stabilit în funcţie de valoarea de piaţă a imobilului ar cuprinde şi evaluarea făcută de un specialist, odată la trei sau cinci ani. Acest lucru ar ridica foarte mult costul persoanelor fizice cu propriul apartament, chiar dacă impozitul per total este mic”, spune Gabriel Biriş.

Biriş spune că nu este vorba de majorare de taxe, ci doar de ajustare legislativă şi stabilirea clară a definiţiei între taxe imobiliare pentru persoane fizice şi taxe imobiliare pentru peroane juridice. Aşa cum explică Gabriel Biris, la ora actuală există 4 tipuri de taxe imobiliare, care trebuie reduse la două!