Francezii vorbesc despre ieşirea Carrefour din România

Adaugă-ne ca sursă preferată

Într-un articol referitor la explicaţiile ieşirii gigantului francez Carrefour de pe mai multe pieţe, revista franceză LSA, publicaţie specializată în retail, enunţă din nou posibilitatea ieşirii Carrefour de pe piaţa românească.

 “Nu este sigur că grupul Carrefour va rămâne pe toate pieţele pe care mai este prezent. Ba chiar unele exituri sunt previzibile: Indonezia, Turcia, de ce nu şi România… Carrefour are nevoie disperată de bani” scriu jurnaliştii francezi.

Grecia, Singapore, Columbia, Malaezia. Acestea sunt pieţele pe care le-a părăsit Carrefour în doar patru luni. Motivul: banii, de care grupul francez are atâta nevoie pentru redresarea mult aşteptată. Doar din vânzarea operaţiunilor din Columbia şi Malaezia, George Plassat, boss-ul Carrefour, a obţinut două miliarde şi, respectiv, 250 de milioane de euro.

De ce ar părăsi Carrefour şi alte pieţe, inclusiv cea românească? Cashul obţinut în urma tranzacţiilor ar mai reduce din datoriile companiei şi ar permite upgrade-ul hipermarketurilor din pieţele principale ale Carrefour: Franţa şi Europa Occidentală.

De fapt, Plassat nu este nici măcar inovator, scriu francezii. În zece ani, Carrefour a plecat din 13 ţări. Mergând mai adânc în trecut, cei de la LSA spun că, în 50 ani, Carrefour a intrat în nu mai puţin de 50 de ţări, (51 dacă se ia în calcul şi India, unde francezii sunt prezenţi doar cu formatul cash&carry) dar a şi ieşit din 20.

Motivaţiile au fost diferite. Într-un prim caz au fost tranzacţiile din ţările dezvoltate, acolo unde Carrefour a îndrăznit să pună piciorul, dar s-a izbit de o concurenţă foarte puternică şi a preferat exitul, vânzând afacerea. A fost cazul Marii Britanii, al Statelor Unite, al Austriei sau al Japoniei. Din 2005, ritmul retragerilor a crescut, vizând pieţele unde Carrefour a înregistrat mai degrabă eşecuri decât succese, din cauza politicii de investiţii. De exemplu, în Thailanda şi în Malaezia, grupul a ştiut să impună conceptul de hipermarket, dar nu a putut ajunge suficient de repede la o masă critică. În prima ţară a pierdut în faţa Tesco şi Casino, iar în cea de-a doua în faţa japonezilor de la Aeon, cărora a ajuns să le vândă afacerea.

Totuşi, publicaţia franceză notează că toate ieşirile au avut o logică de necombătut, vizând o curăţire a business-ului şi o optimizare a lui pe baze oarecum mai sănătoase. Singura excepţie: Rusia, piaţă pe care Carrefour a păsăsit-o după câteva luni dezamăgitoare dar pe care a putut să se impună concurentul său chiar de acasă, Auchan.

Vezi aici poza la dimensiune maximă

 LSA observă şi o nouă tendinţă a ultimilor ani: Carrefour a intrat pe unele pieţe prin parteneriate sau francize. Spre exemplu, grupul Majid al Futtaim exploatează magazinele sub sigla Carrefour din 11 state, în general arabe. Iar afacerea nu este deloc de neglijat: 2,75 miliarde de euro, în 2011.

Zvonuri potrivit cărora Carrefour ar putea ieşi din România au început să apară încă din luna aprilie a acestui an, când ING a dat publicităţii un raport dedicat clienţilor săi în care spunea că gigantul francez îşi plănuieşte exitul din 9 state , printre care şi România. Pe „lista neagră” a ING figurau şi pieţe din care grupul a ieşit deja, precum Grecia şi Malaezia.

În luna august, ziariştii de la Reuters scriau că al doilea cel mai mare retailer al lumii trebuie să strângă până la 3 miliarde de euro pentru a-şi finanţa un plan de revitalizare a hipermarketurilor din Europa. Din nou, România figura ca piaţă de unde francezii şi-ar putea pergăti exitul. Oficial însă, de când Carrefour a început să se retragă din diverse pieţe, despre operaţiunile din ţara noastră nu s-a comentat nimic.

România nu a fost menţionată de Plassat nici când grupul de retail şi-a anunţat rezultatele financiare aferente primelor şase luni, moment în care s-au făcu mai multe anunţuri referitoare la planurile Carrefour pentru unele pieţe. Spre exemplu, Plassat a vorbit în luna august despre faptul că trebuie să apere pieţele mature în care retailerul operează (Brazilia, China), dar este nevoit să îşi schimbe strategia, cu scopul de a reduce din costuri, în ţări precum Polonia, Turcia şi Indonezia.