Noile criterii de risc au blocat rambursările de TVA ale firmelor, fiind afectate investițiile și exporturile

Adaugă-ne ca sursă preferată

Camera Consultanților Fiscali a trimis la Ministerul Finanțelor și ANAF o adresă în acest sens. De exemplu, un criteriu de risc introdus se referă la faptul că „persoana impozabilă are acționari, asociați sau administratori care figurează în baza de date specială privind riscul de rambursare necuvenită a TVA”, spune CCF.

Companiile nu știu cine figurează în acea bază de date, aceasta nefiind publică. În plus, nu există un prag de deținere. Concret, un asociat cu o deținere 1-15% din companie nu poate determina sau bloca o hotărâre AGA și nici măcar nu este afiliat.

Un alt criteriu de risc afectează direct investițiile și exporturile când „se constată creșterea semnificativă a sumei solicitate la rambursare față de solicitările anterioare”. O achiziție de utilaje de 2 milioane lei generează, la cota de 21%, un salt de deduceri de peste zece ori față de un istoric obișnuit, iar criteriul nu își definește nici măcar baza de comparație: soldul reportat legal 12 luni apare ca „creștere”, iar prima solicitare este, matematic, o creștere infinită.

De asemenea, un criteriu de risc sancționează compania pentru fapta furnizorului, iar contribuabilul de bună credință nu poate ști dacă acesta nu a depus declarațiile fiscale D300, D394, D390, D406.

Abaterile reale ale furnizorului, precum declarațiile nedepuse, restanțele, neconcordanțele proprii e-Factura, prezența în bazele de date interne, nu pot fi cunoscute de contribuabil întrucât sunt acoperite de secretul fiscal.

Mai mult, starea furnizorului se evaluează „la data analizei”, nu la data operațiunilor, astfel încât furnizorul poate să fi fost activ și valid la data emiterii facturilor și devenit inactiv ulterior, situație care contaminează retroactiv deconturile clienților, făcând inutilă orice diligență a contribuabilului la momentul tranzacției.

O astfel de abordare a fost demult clarificată de practica națională și Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin Paper Consult (C-101/16), iar legiuitorul român a corectat-o începând cu 1 ianuarie 2017.

Este surprinzător de ce Ordinul ANAF rescrie mecanismul condamnat de CJUE, acela al răspunderii pentru altul.

„Înțelegem că mecanismul are ca scop protejarea bugetului împotriva rambursărilor necuvenite. Aplicat extensiv, asupra unor contribuabili care nu prezintă un risc real, produce efectul opus: o pierdere de venituri bugetare mai mare decât riscul pe care îl previne. Lipsa lichidităților și amânarea investițiilor reduc volumul activității, cifra de afaceri și profitul. Bugetul încasează mai puțin impozit pe profit, iar TVA colectată din livrările pe piața internă scade odată cu acestea. Investițiile amânate nu mai generează veniturile viitoare din care s-ar fi plătit impozite”, a declarat Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali.

Întârzierea plăților către furnizori le transferă acestora problema de lichiditate. Furnizorii, la rândul lor, își amână plățile, inclusiv obligațiile fiscale curente, și își reduc activitatea. Un blocaj inițial limitat la un contribuabil se multiplică în economie, cu efecte bugetare la fiecare verigă.

„Am studiat Referatul de fundamentare și motivare încercând să identificăm analizele acestor noi criterii, scopul urmărit de administrația fiscală prin introducerea lor, motivele de fapt și argumentele juridice ale introducerii lor, respectiv estimarea efectelor utilizării acestor criterii. Spre surprinderea noastră, în acest document de fundamentare a schimbării de paradigmă a mecanismului de rambursare a TVA realizată prin Ordin nu există nicio fundamentare în sensul celor de mai sus pentru niciunul din cei 24 (13+11) de noi indicatori de risc fiscal pe baza cărora se stabileste dacă un decont de TVA cu opțiune de rambursare prezintă un risc de rambursare necuvenită și, drept urmare, va fi supus unei inspecții fiscale anticipate”, a afirmat Doru Dudaș, fost vicepreședinte ANAF și director general în Ministerul Finanțelor, actual președinte al Comitetului fiscal CCF.

CCF nu a identificat în Referatul de fundamentare nici măcar prezentarea sumară a situației actuale bazată pe statisticile deținute de ANAF din care să se înțeleagă dificultățile și neajunsurile stării actuale.

„Ne exprimăm convingerea că obiectivul comun (un filtru care lovește frauda, nu economia corectă) este realizabil cu instrumentele digitale existente, cu condiția respectării regulilor pe care propriul nostru sistem le aplică pretutindeni altundeva: praguri, faptă proprie, analiză individuală și cale de atac”, a mai afirmat Dan Manolescu.