Noile pariuri ale fermierilor români: Floarea soarelui cu supliment de omega 9

Atraşi de profiturile în creştere, românii au început să cultive soiuri speciale de floarea soarelui printre care cele cu conţinut mare de acid oleic (este un acid nesaturat care se găsește natural în diverse grăsimi și uleiuri vegetale și animale, cunoscut şi ca Omega 9), acid linoleic (este un acid gras nesaturat benefic sănătăţii) sau floarea soarelui pentru consumul seminţelor ca atare, se arată într-un ultim raport al publicat de Agenţia pentru Agricultură a SUA (USDA).

La nivelul UE, suprafaţa cultivată cu floarea soarelui a crescut cu 1,7% faţă de anul trecut, până la 4,25 de milioane de hectare, în timp ce producţia este estimată să crească cu 9,2%, până la 8,35 de milioane de tone metrice. „Sunt aşteptate creşteri la cei mai importanţi producători precum Spania, România şi Bulgaria, acestea urmând să contrabalanseze scăderile prognozate pentru Franţa, Ungaria şi mai ales Italia”, spun specialiştii USDA, potrivit cărora fermierii au crescut suprafeţele cu floarea soarelui motivaţi de profiturile în creştere, rezistenţa plantei la căldură şi secetă, dar şi a oportunităţilor legate de noile soiuri. „Suprafeţele cultivate cu soiuri speciale de floarea soarelui au crescut în Franţa, România şi Bulgaria”, susţine USDA.

Efecte asupra sănătăţii

Acizii grasi omega 9 pot fi produşi de către organism, dar sunt benefici şi când sunt obţinuţi din alimente. Consumul de omega 9 ajută la scăderea riscului de boli cardiovasculare şi infarct. De asemenea, creşte nivelul colesterolului bun şi îl scade pe cel rău. 

În ceea ce priveşte acidul linoleic, conjugat (CLA) acesta are un tol important în menţinerea unei greutăţi corporale normale prin efectul său de blocare a unei enzime care contribuie la acumularea de grăsime în adipocite.  Prin inhibarea enzimei, adipocitele nu mai cresc şi îşi păstrează dimensiunile.

În top la cultură de floarea soarelui

România s-a clasat anul trecut pe primul loc în Uniunea Europeană la floarea soarelui atât din punct de vedere al producției, cât și al suprafeței, cu o recoltă totală de 1,75 milioane de tone obținută de pe un milion de hectare, potrivit datelor provizorii publicate, joi, de Institutul Național de Statistică (INS). Față de 2014 însă, producția de floarea soarelui a scăzut cu 19,7%, din cauza randamentului la hectar care a coborât cu 19,6%.

Oleaginoasele cresc în preferinţele fermierilor români

De altfel, plantele oleaginoase şi mai ales rapiţa au devenit culturi tot mai interesante pentru fermieri, România contribuind astfel, alături de Lituania, Letonia şi Cehia la creşterea cu 1,7 % a suprafeţei cultivate cu aceaste plante în UE, până la aproximativ 12 milioane de hectare.  „UE este cel mai mare producător de rapiţă din lume. În anul de marketing 2016-2017, estimăm o creştere a suprafeţei cultivate cu rapiţă de 2% faţă de anul anterior, până la 6,6 milioane de hectare. Creşterea suprafeţei cultivate se datorează în mare parte creşterilor din România, Lituania, Letonia şi Cehia”, se arată în ultimul raport publicat de Agenţia pentru Agricultură a SUA (USDA). Potrivit sursei citate, trendul observat în ţările baltice se datorează creşterii cererii în industria de biocombustibili.

Trendul este similar şi pentru culturile de soia din România, creşterea fiind însă mai lentă. În total, UE ar urma să producă 2,25 de milioane de tone (metrice) cu 2,7% mai mult decât anul trecut, suprafaţa fiind şi ea cu 4,8% mai mare decât în anul de marketing anterior.