Nouă lovitură pentru cei cu panouri solare acasă. Veţi primi şi mai puţini bani pe energia livrată în reţea, când statul va dori să vi-i şi dea

Persoanele fizice care au instalat panouri solare acasă şi care pot vinde surplusul de energie în reţea nu vor mai primi un preţ egal cu cel pe care îl plătesc distribuitorii pentru energia pe care o cumpără din piaţă pentru asigurarea consumului propriu tehnologic (CPT), ci preţul mediu lunar al energiei vândute pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU-piaţa spot).

Acesta este unul dintre amendamentele puse în discuţie în Comisia de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, care dezbate modificările la OUG 4/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie și pentru modificarea unor acte normative, potrivit unor surse apropiate situaţiei.

De ce este asta în defavoarea miciloc producători, denumiţi şi prosumeri?

Potrivit unui ordin mai vechi al ANRE, micii producători trebuia să primească preţul pentru CPT pentru energia livrată în reţea. La acest moment, acest preţ ar fi de circa 20 de bani/KWh.

Citeşte şi:

Veţi primi 20 de bani/kWh pentru curentul produs acasă. Distribuitorii sunt obligaţi să preia energia, dar mai e nevoie de o hârtie de la Finanţe

Noua propunere este însă ca ei să primească preţul mediul lunar înregistrat pe PZU, piaţa spot de energie electrică administrată de OPCOM. Or, în ultimul timp, acest preţ este mai mic decât preţul pentru CPT. Potrivit datelor OPCOM, în aprilie 2018, preţul mediu de închidere a pieţei a fost de 121 de lei/MWh, deci 12 bani/KWh, în martie 2018 de 156 de lei/KWh, în februarie de 178 de lei, iar în ianuarie de 155 de lei.

Aşadar, preţul care ar urma să fie primit este mai mic decât cel din reglementarea anterioară. Este adevărat că au fost momente când acest preţ a fost mai mare, mai ales în primele luni ale anului 2017, când criza de pe piaţa energiei de la noi a împins preţurile spot la cele mai mari niveluri din istorie. Spre exemplu, în ianuarie 2017, preţul mediu de pe PZU a fost de 337 de lei/MWh, iar luna următoare de 243 de lei, deci peste valoarea CPT. La nivelul întregului an, preţul mediu ponderat de pe PZU a fost, în 2017, de 227 de lei, deci prosumerii puteau primi mai mult decât cei 20 de bani cât este preţul CPT al distribuitorului, dar 2017 a fost un an atipic pentru piaţa de energie.

Pe de altă parte însă, aceşti prosumeri ar fi fost avantajaţi de predictibilitatea preţului oferit, în condiţiile în care preţul pentru CPT, care oricum este în scădere, se modifică de doar o dată pe an, iar modificările sunt de anvergură mult mai mică decât variaţiile de pe piaţa spot de energie.

Citeşte şi:

Legea care omoară prosumerii: scade dramatic cantitatea de energie pe care oamenii o pot vinde în reţea. Nu primesc încă nimic, se propune o schemă de compensare dezavantajoasă

Potrivit unui calcul realizat de Greeanpeace România, costul estimat pentru un sistem fotovoltaic de 4,5 kWp din zona Bucureşti, la un consum 15 kWh/zi (deci o casa cu consum mai mare) ar fi de 8.000 de euro, cu tot cu autorizaţii, taxe şi manoperă. La preţul de CPT de 0.2154 lei/kWh (pentru E-Distribuţie Muntenia) şi la o rată a consumului propriu de 30% (medie anuală – cât poate prosumerul să consume direct în casă din ce produce), perioada de recuperare a investiţiei este de circa 21 de ani.

De altfel, deşi există şi lege şi ordin al ANRE pentru ca aceşti prosumeri să primească bani pentru energia livrată în reţea (iar distribuitorii să fie obligaţi să o preia), ei nu primesc încă nimic pentru că statul nu ştie însă cum să-I taxeze, dacă nu se înregistrează ca PFA.

Discuţiile interminabile în acest sens între ANRE şi Ministerul Finanţelor pe tema perceperii TVA pentru energia livrată de aceste persoane nu au avut încă vreun efect. Potrivit surselor noastre, şi la ultima întâlnire de zilele trecute de la Comisia de Industrii şi Servicii, reprezentanţii Finanţelor au mai cerut o săptămână pentru a mai analiza situaţia.