Nouă tradiţii pe cale de dispariţie, incluse în patrimoniul imaterial UNESCO

Adaugă-ne ca sursă preferată

Comitetul de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial, reunit pe insula indoneziană Bali, a selecţionat nouă tradiţii pe lista patrimoniului imaterial „care necesită o salvare urgentă”, din cele 18 dosare propuse.

Lista conţine deja 16 tradiţii „grav ameninţate”, a precizat Rasul Samadov, un purtător de cuvânt al UNESCO. Alte propuneri vor fi incluse vineri, când vor continua lucrările Comitetului.

Comitetul a inclus pe această listă respiraţia circulară mongolă, o tehnică de interpretare a „cântecelor lungi” ale rapsozilor la flaut (din lemn): muzicienii inspiră pe nas şi expiră suflând în acelaşi timp pe gură aerul pe care l-au înmagazinat în obraji, fapt care le permite să cânte, fără întrerupere, timp de până la 25 de minute.

Au mai fost adăugate pe această listă societatea secretă Kôrêdugaw – un rit de înţelepciune din Mali care îi pregăteşte pe copii să înfrunte greutăţile vieţii -, poveştile din Yimakan – narate în limba locuitorilor Hezhen din nord-estul Chinei -, cântecul Xoan – din provincia vietnameză Phu Tho -, epopeea maură T’heydinne – compusă din zeci de poeme care celebrează şi glorifică victoriile obţinute de emirii şi sultanii mauri din Mauritania – şi Naqqali – o naraţiune dramatică iraniană.

Comitetul a recunoscut, totodată, valoarea bărcilor lenje iraniene: construcţia lor manuală, dar şi metodele de navigaţie, care ţineau cont de poziţia astrelor şi de formule speciale ce includeau culoarea apei şi înălţimea valurilor.

Indonezienii au obţinut includerea „dansului celor o mie de mâini”, Saman, practicat adeseori în genunchi şi ritmat de dansatorii care bat din palme sau îşi lovesc coapsele cu mâinile.

Brazilia a obţinut înscrierea Yaokwa, ritual al poporului amazonian Enawene Nawe, creat cu scopul de a menţine ordinea socială şi cosmică.

Comitetul va examina, începând de sâmbătă, candidaturile propuse spre a fi incluse pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial care nu au un caracter de urgenţă deosebită.

Patrimoniul imaterial include tradiţii sau exprimări vii moştenite de la strămoşi, precum tradiţiile orale, spectacole, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe necesare artizanatului tradiţional.

Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii a fost instituită printr-o convenţie semnată în 2003, ratificată până în prezent de 132 de ţări, şi are scopul de a proteja culturile şi tradiţiile populare, la fel ca siturile şi monumentele, care au făcut obiectul unei convenţii precedente, semnată în 1972.

Lista patrimoniului imaterial al umanităţii include 222 de practici culturale şi obiceiuri tradiţionale.

România are două obiective înscrise pe Lista patrimoniului imaterial al umanităţii – „Doina”, inclusă în mai 2009, respectiv „Ritualul Căluşului”, inclus în noiembrie 2005.