Noul Cod silvic a fost adoptat de Parlament. Care sunt principalele modificări

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat marţi că adoptarea în Parlament a Codului silvic este „o mare realizare”, menţionând că au fost sute de ore de muncă la elaborarea lui şi doreşte să fie promulgat cât mai repede, scrie Agerpres.

„Au fost sute de ore de muncă la elaborarea acestui proiect de lege extrem de important, au fost nenumărate dezbateri publice şi în interiorul ministerului, şi la Camera Deputaţilor, şi la Senat. Să spunem că ne-am atins în al 12-lea ceas acest obiectiv de a avea un nou Cod silvic”, a afirmat Fechet la Parlament.

El a spus că între modificările cele mai importante prevăzute în Codul silvic se află accesul liber în pădurile din România, dar şi micşorarea pragului pentru confiscarea mijloacele de transport în cazul transportului lemnelor fără documentele specifice.

„Dintre cele mai importante lucruri pe care Codul silvic le clarifică, aş enumera accesul liber în pădurile din România – o temă intens dezbătută în spaţiul public şi scrie acum negru pe alb că accesul este liber, este nerestricţionat pentru toţi cetăţenii români, indiferent de forma de proprietate publică sau privată a pădurii. Suntem liberi să mergem să ne plimbăm în pădure şi să ne bucurăm de natură. Aş mai adăuga faptul că am reuşit să micşorăm pragul pentru care vom confisca mijloacele de transport. Acest prag era de 10 metri cubi în vechiul Cod silvic şi de prea multe ori constatam că hoţii de lemne fură cu doar 9 metri cubi sau 9,9 metri cubi. În actualul Cod silvic nu doar că am micşorat limita la 5 metri cubi, avem şi un prag de 20% şi, în măsura în care hoţii fură şi mai puţin, dar, adunate, acele transporturi depăşesc greutatea de 5 metri cubi, din nou vom confisca mijlocul de transport”, a spus Fechet.

Hoţii de lemne, potrivit acestuia, nu se mai sperie nici de amenzi contravenţionale, nici de dosare penale, ci doar când le sunt confiscate mijloacele de transport.

„Am instituit pentru prima dată conflictul de interese pentru silvicultori. Nu mai poţi fi şi angajat la un Ocol Silvic şi, în acelaşi timp, să fii patron de firmă care exploatează masă lemnoasă sau să ai printre rudele foarte apropiate astfel de persoane care să deţină firme, companii în acelaşi domeniu de activitate, respectiv a face afaceri cu propria familie în ceea ce priveşte exploatarea de masă lemnoasă, transportul acesteia sau alte domenii similare”, a mai spus Fechet.

El a explicat că în noul cod au fost introduse şi prevederi referitoare la pădurile abandonate de proprietari.

„Sunt sute de mii de hectare de terenuri în România care au fost păduri odinioară, au fost rase, iar astăzi acele terenuri sunt abandonate. Cred că în fiecare judeţ mai există astfel de situaţii. (…) Toate acele păduri, toate acele terenuri vor fi împăturite, chiar în lipsa acceptului proprietarului, de către statul român şi tot statul se va îngriji ca acele suprafeţe să fie îngrijite şi să atingă din nou stadiul de masiv”, a subliniat ministrul.

Mircea Fechet a mai spus că s-a introdus posibilitatea folosirii inteligenţei artificiale, prin noul cod care fost clarificat că pădurile României vor fi păzite în viitor prin instrumente, cum ar fi imagini satelitare sau puncte de monitorizare video cu inteligenţă artificială.

„Eu cred că e un mare realizare că am reuşit să adoptăm aici, în camera decizională, acest proiect de Cod silvic şi îmi doresc foarte mult să fie promulgat cât mai repede, pentru a ne putea bucura de această lege”, a adăugat ministrul.