Noul impozit, de 2% din cifra de afaceri a băncilor, definită conform FINREP, plus impozitul de 16% pe profit, vor aduce la buget circa 3 miliarde de lei

Adaugă-ne ca sursă preferată

În cazul aplicării taxei de 1% pe cifra de afaceri, pe lângă impozitul de 16% pe profit, obligația băncii creștea de 2,78 ori, conform specialiștilor din piața financiar bancară. Asta ar fi insemnat un venit de circa 5 miliarde de lei la buget, din impozit pe profit de 16% și 1% din cifra de afaceri.

Dar, conform Codului Fiscal și legii societăților comerciale, ”cifra de afaceri cuprinde suma totală a veniturilor din operațiunile comerciale efectuate de firmă, respectiv vânzarea de mărfuri și produse într-o perioadă de timp determinată. În cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare și veniturile excepționale”.

”Daca taxa de 1% s-ar aplica la cifra de afaceri, băncile nu ar plăti, întrucât, prin natura activitătii lor, înregistrează doar cu caracter de excepție venituri din activitatea comercială (spre exemplu, venituri din închirierea casetelor de valori). În rest, cu caracter de regulă generală, înregistrează venituri financiare (din dobânzi și din schimbnuri valutare, din trading, din transfer de fonduri etc.)”, arată speciliștii în domeniul bancar.

Din acest motiv, dacă autoritățile vor să introducă „Taxa de 1%” și la bănci, nu doar la corporațiile cu venituri mari, aplicarea acesteia trebuie să fie pe cifra de afaceri la societățile comerciale non-financiare și la valoarea totală a veniturilor lor financiare la societățile comerciale financiare (bănci, administratori de fonduri, etc.), pentru o definiție corectă.

În momentul în care au supus dezbaterii publice ordonanța cu pachetul de măsuri fiscale, specialiștii Finanțelor au definit pentru prima dată cifra de afaceri pentru bănci. Definiția a fost ajustată după Normele metodologice privind întocmirea situaţiilor financiare FINREP la nivel individual, conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, aplicabile instituţiilor de credit în scopuri de supraveghere prudenţială. Conform acestor norme europene, băncile au dreptul să deducă foarte multe lucruri înainte de a oferi o cifră de afaceri curată la care se poate aplica impozit.

După ce au publicat proiectul legislativ, guvernul și-a făcut ceva mai bine calculele și și-a dat seama că rezultatele nu sunt cele scontate.

”Sunt 41 de bănci şi 336 de milioane de lei este efectul cumulat al impozitului pe cifra de afaceri pe care băncile îl plătesc. Discutam zilele trecute cu un preşedinte de bancă şi mi-a spus: ‘Domnule ministru, să ştiţi că puteam şi 3% să suportăm’, pentru că am ajuns cu dumnealor la înţelegerea ca această taxă, cum îi spunem noi impozit minim, limbajul nostru de specialitate, să fie pus pe cifra de afaceri definită conform normelor bancare”, a declarat ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, într-un briefing de presă susţinut la Palatul Victoria săptămâna trecută, după ce a fost întrebat dacă această taxă pe cifra de afaceri a băncilor va însemna şi credite mai scumpe pentru românii de rând .

Din impozitul pe profit al băncilor au ajuns la buget în tot anul 2022 peste 1,8 miliarde de lei, după ce în 2021 suma virată de bănci a fost de 1,65 de miliarde de lei, potrivit datelor de la BNR.

Conform calculelor lui Boloș, majorarea impozitului pe cifra de afaceri la bănci la 2% ar mai aduce un maxim de un miliard de lei. Anul 2023 se anunță a fi un an de excepție pentru profiturile bancare.

Noua formă a ordonanței de modificare a codului fiscal prevede că acest 2% se va percepe sectorului bancar doar în 2024 și 2025, urmând ca în 2026 să devină 1%.