Noul preşedinte al BM vrea să susţină creşterea în continuare a economiile emegente

„Ne începem munca împreună într-un moment crucial, în timp ce economia mondială rămâne vulnerabilă. Prioritatea mea imediată va fi să intensific eforturile Grupului Banca Mondială de a ajuta economiile emergente să protejeze creşterea şi slujbele”, se arată într-un email transmis de Kim angajaţilor BM şi obţinut de Bloomberg.
Kim, fost preşedinte al universităţii Dartmouth College, îi urmează lui Robert Zoellick la conducerea instituţiie internaţionale, care are ca scop combaterea sărăciei şi a acordat împrumuturi de aproape 53 de miliarde de dolari anul trecut. Oficialul a fost anunţat de preşedintele SUA, Barack Obama, în martie ca propunere pentru şefia BM, iar în aprilie a obţinut aprobarea membrilor instituţiei pentru un mandat începând cu 1 iulie.

Noul preşedinte al BM, fizician la bază, are puţin timp la dispoziţie pentru a se acomoda cu un post care necesită o cu totul altă expertiză, în contextul efectelor crizei din Europa asupra economiei mondiale şi încetinirii din China.
Kim, absolvent al Şcolii de Medicină a Universităţii Harvard, întrerupe tiparul numirii la Banca Mondială de preşedinţi provenind din zone precum politica sau finanţele, notează Bloomberg.

Slujba noului preşedinte este complicată şi mai mult de resursele mai reduse după ce banca a accelerat în ultimii ani creditarea către ţările afectate de criză.

„Am intrat în 2008 cu o rezervă mare de capital, astfel că am putut creşte creditarea într-un mod pe care nu-l putem repeta acum”, a spus vicepreşedintele BM Joachim von Amsberg, într-un interviu săptămâna trecută.
Angajamentele au ajuns în timpul crizei la nivelul record de 73 miliarde de dolari în 2010, de la numai 38 miliarde de dolari în urmă cu doi ani, iar banca a fost nevoită să ceară noi injecţii de capital de la statele membre. Fondurile suplimentar şi declinul gradual al creditării au ajutat BM să-şi menţină raportul dintre capital şi împrumuturi în limita vizată. Menţinerea acestui nivel este importantă pentru menţinerea ratingului maxim posibil al băncii, necesar pentru a putea împrumuta fonduri la costuri scăzute.

Drept urmare, BM analizează modalităţi de a utiliza la maxim posibil resursele de care dispune, a spus von Amsberg. Nu s-a înregistrat o creştere a cererii pentru credite încă, dar tot mai multe ţări se interesează de linii de finanţare de tip preventiv, similare celei de 1 miliard de euro (1,3 miliarde de dolari) primite de România în iunie, a spus el.

Banca a avertizat în iunie că economiile în dezvoltare ar trebui să se pregătească pentru o lungă perioadă de volatilitate a economiei mondiale şi a redus prognoza de creştere economică la 3%, de la 3,1%.
În acest an, economia mondială va creşte cu 2,5%, estimarea nefiind modificată faţă de ianuarie, după ce intensificarea volatilităţii pe pieţele financiare, cauzate de Grecia şi Spania, a anulat efectul pozitiv al unei uşoare stabilizări în primele luni ale anului.

Împrumutul de 1 miliard de euro aprobat de board-ul BM pentru România în iunie vine în completarea asistenţei financiare de tip preventiv acordată pe perioada 2011 – 2013 de către FMI şi UE. România are în derulare un acord de tip preventiv cu FMI în valoare de 3,6 miliarde euro, completat de o înţelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro.