„Nu este exclus să avem inflaţie de 10% la mijlocul anului. BNR ar putea să crească dobânda-cheie cu 0,5% în şedinţa din 10 ianuarie”- analişti

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Ne așteptăm ca Banca Națională să mărească dobânda cheie de la 1,75% la 2,25%. De asemenea anticipăm extinderea coridorului format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1,00 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale”, arată Valentin Tătaru, economist şef al ING Bank.

Acesta precizează că ultimele decizii ale băncilor centrale din regiune, în speţă majorarea operată de Banca Centrală a Poloniei, care a crescut dobânda la 2,25%, în condiţii de inflaţie similare cu cele din România, „o creștere mai mare a dobânzii cheie nu ar trebui exclusă. Vedem dobânda cheie la 3,5% la sfârșitul anului iar facilitatea de creditare la 4,5%”, precizează Tătaru.

Adrian Codârlaşu, vicepreşedinte CFA România, este de părere că stabilirea dobânzii de politică monetară a Poloniei la 2,25% ar putea duce la o majorare a dobânzii de politică monetară a României cu 0,5%, faţă de prognozele iniţiale de 0,25% pe care le avea asociaţia din a cărei conducere face parte.

Codârlaşu arată că rata inflaţiei în România nu a înglobat încă toate majorările de preţ până acum şi menţionează aici creşterea preţurilor la producţia industrială cu 32%, anunţată săptămâna aceasta, şi care vor fi reflectate în inflaţie în perioada următoare. Acesta spune că „nu este exclus ca la mijlocul anului, în mai-iunie, să ne confruntăm cu un maximum al inflaţiei, de 10% pe an”. Acesta precizează că indicii ROBOR la 3 şi 6 luni au încorporat deja o eventuală majorare a dobânzii de politică monetară cu 0,25%.

Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, arată că previziunile Raiffeisen Bank merg către o dobânda BNR de până la 2,5% la mijlocul anului 2022 şi 3% la final de 2022.

„Ne așteptăm ca BNR să ajungă din urmă colegii din Europa Centrală și de Est și să ofere o majorare a ratei cheie de 50 puncte de bază la 2,25% la următoarea întâlnire de stabilire a ratei de dobândă din 10 ianuarie. Excedentul de lichiditate după cheltuielile publice mari de la sfârșitul anului ar trebui să susțină o astfel de decizie. BNR ar trebui să rămână debitor net față de sistemul bancar pentru următoarele două luni.

Ulterior, facilitatea de credit este probabil să revină ca instrument operațional principal în cadrul politicii ferme de gestionare a controlului lichidității, menită să susțină un control strict valutar, combinat cu intervenții valutare continue. Vedem că banca centrală lărgește și mai mult coridorul facilităților permanente, împingând rata facilității de credit la 3,25. % de la 2,50% în prezent.

Vedem rata cheie terminală pentru ciclu la 3,00% cu facilitatea de credit la 4,00% și ratele pieței ancorate în apropierea acestuia din urmă”, spune Ciprian Dascălu, economist şef al BCR, în cadrul raportului său de cercetare şi analiză realizat pentru Erste Bank.

Pe 9 noiembrie 2021, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, de la 1,50% pe an, începând cu data de 10 noiembrie 2021, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară, informează banca centrală.

Totodată, s-a decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la 0,75 puncte procentuale, de la 0,50 puncte procentuale. Astfel, începând cu 10 noiembrie 2021, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se majorează la 2,50% pe an, de la 2% pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 1% pe an.