„Nu există salvare de la prăbușirea demografică a României” – Populaţia ţării continuă picajul care durează de 34 de ani. Ce anunţă cele mai noi date de la INS

POPULAŢIA ROMÂNIEI – Criza demografică a continuat în România şi în luna mai din 2026. Populaţia României a înregistrat, în luna iunie din 2026, un spor negativ (-7.247 persoane), numărul deceselor înregistrate fiind de 1,6 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii, arată datelepublicate pe 10 august 2026 de INS.

Ultimul an cu spor natural pozitiv (anual) al populaţiei a fost 1991. Din 1992 şi până în prezent, România a înregistrat, în fiecare an, doar valori negative. În perioada 2020-2025 a fost înregistrat un declin accelerat, fără excepţii lunare, conform datelor sintetizate de ECONOMICA.NET.

În ultimii 34 de ani, România a parcurs un declin al sporului natural al populației continuu, fără niciun an de redresare.

Cel mai mare declin a avut loc în perioada 2020-2021 (perioada de vârf a pandemiei COVID-19). După acest interval a avut loc o uşoară temperare a declinului, dar fără o redresare consistentă şi fără vreo revenire pe teritoriu pozitiv.

Tendința generală indică o scădere demografică continuă şi accentuată.

Spor negativ (-7.247 persoane) în iunie 2026, numărul deceselor înregistrate fiind de 1,6 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS)

Conform statisticii oficiale, în luna iunie din 2026, s-au înregistrat certificatele de naştere pentru 11.792 copii, în creştere cu 1.348 (+12,9%) faţă de luna mai 2026.

Numărul certificatelor de deces înregistrate în luna iunie a fost de 19.039 (10.032 pentru persoane de sex masculin şi 9.007 pentru persoane de sex feminin), mai mult cu 214 decese faţă de luna mai 2026, ceea ce reprezintă o creştere de 1,1% (+3,1% persoane de sex masculin şi -0,9% persoane de sex feminin). Numărul de certificate de deces înregistrat pentru copiii cu vârsta de sub un an în luna iunie a fost de 39, în scădere cu 12 faţă de luna mai 2026, scrie Agerpres.

În luna iunie, 41,4% (7.873 decese) din totalul numărului de decese s-a înregistrat la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste, 28,3% (5.384 decese) la persoanele de 70-79 ani şi 15,6%, reprezentând 2.962 decese, la persoanele în vârstă de 60-69 ani. La polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (50 decese), 5-19 ani (63 decese) şi 20-29 ani (71 decese).

Statistica oficială mai arată că în luna iunie la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 8.777 căsătorii. Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi prin acordul soţilor (pe cale administrativă sau prin procedură notarială) a fost de 2.374 în luna iunie a anului acesta.

În acelaşi timp, numărul certificatelor de naştere pentru născuţi-vii înregistrat în luna iunie 2026 a fost mai mic cu 950 (-7,5%) comparativ cu aceeaşi lună din anul 2025.

Numărul certificatelor de deces înregistrat în luna iunie 2026 a crescut cu 293 (+1,6%) faţă de aceeaşi lună a anului trecut, iar cel pentru copiii cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 21 mai mic în luna iunie 2026 decât aceeaşi lună din 2025.

Sporul natural a fost negativ atât în luna iunie 2026 (-7.247 persoane) cât şi în luna iunie 2025 (6.004 persoane).

Potrivit INS, în luna iunie 2026, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 9.644 persoane (5.010 persoane de sex masculin şi 4.634 persoane de sex feminin), iar în mediul rural decesul a 9.395 persoane (5.022 persoane de sex masculin şi 4.373 persoane de sex feminin). Faţă de aceeaşi lună din anul 2025, numărul deceselor înregistrate a crescut cu +4,7% în mediul urban (+7,5% în cazul persoanelor de sex masculin şi +1,9% în cazul persoanelor de sex feminin) şi a scăzut cu -1,5% în mediul rural (+0,1% în cazul persoanelor de sex masculin şi -3,3% în cazul persoanelor de sex feminin).

Avertismentul specialiştilor – Nu există soluţie la criza demografică a României

Nu există o soluţie la declinul demografic al României, de 80.000 – 100.000 de persoane anual, în condiţiile în care numărul de născuţi este de 150.000, iar cel al deceselor de un sfert de milion, a afirmat, joi, demograful Vasile Gheţău, în cadrul unui eveniment de specialitate desfăşurat în luna iulie din 2026.

„Nu văd soluţii la declinul demografic al României. Nu are de unde veni. Pentru că avem o scădere naturală anuală între 80.000 şi 100.000 de locuitori, provenind dintr-un număr de decese de aproape un sfert de milion, stabil în timp, şi care nu are cum să scadă… Deci, dacă mortalitatea nu poate scădea, numărul de născuţi este, în ultimii ani, în jur de 150.000, fără semne de redresare. Cu alte cuvinte, vom avea, în continuare, o scădere naturală de aproape 100.000, ceva pe sub. Nu ştim ce s-a întâmplat cu migraţia externă netă”, a declarat Vasile Gheţău, în cadrul evenimentului „Populaţia în cifre, viitorul în perspectivă – Ziua Mondială a Populaţiei şi 167 de ani de statistică oficială în România”.

La rândul său, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei, a spus că, pe termen mediu, nu ne putem gândi decât, cel mult, la stabilizarea sporului natural negativ.

De asemenea, profesorul Dumitru Sandu susţine că nu există o soluţie miracol pentru reducerea declinului demografic şi a dat exemple de ţări precum Portugalia sau Spania care au revenit din declinul demografic.

„Soluţie, miracol, nu există pentru reducerea declinului demografic, dar vreau să adaug un dar. România nu e unică pe harta Europei. Am avut Portugalia, am avut Spania, am avut Irlanda, care au revenit din declinul demografic. Simplu, soluţia pentru revenirea din declinul demografic este o soluţie cu parametri multipli, care implică, între altele, eu ştiu, iarăşi, ştiu ca orice sociolog, da, oamenii vin în ţară şi pleacă din nou că e prea multă corupţie şi nu le place. Ca atare, avem nevoie, mi-am şi notat pe hârtie: unu, folosirea fondurilor europene pentru readucerea în ţară a oamenilor, cu locuri de muncă şi aşa mai departe. Doi, avem nevoie de statistică mai detaliată. În clipa de faţă, datele pe care le avem la dispoziţie pentru a judeca procesul îi pun împreună pe imigranţii veniţi din Asia, de nu ştiu unde, plus românii care se întorc în ţară. Nu, am nevoie să ştiu câţi sunt români, cetăţeni români, câţi sunt cetăţeni din Afganistan şi aşa mai departe. Bun. Am nevoie de reformă profundă în domeniul justiţiei. Foarte mulţi oameni nu se întorc în ţară pentru că le e teamă de viitorul copiilor. Nu aduci copiii într-o ţară care este bolnavă”, a declarat profesorul Dumitru Sandu.

În ceea ce priveşte posibilitatea de a reţine şi integra imigranţii în România, sociologul Gelu Duminică a atras atenţia că există probleme chiar şi cu minorităţile prezente de mai mult timp.

„Noi avem probleme cu minorităţile istorice, darămite cu new minorities, cum sunt ele numite în literatura de specialitate, minorităţile noi. De asta cred că e nevoie să reaşezăm sistemul şi vă dau doar un exemplu. Studierea limbii române ca a doua limbă. Avem o mare problemă. Adică copilul care vorbeşte acasă, habar n-am, singaleză, intră în grădiniţa română şi trebuie să vorbească română la nivelul copilului nativ. Pentru că noi nu avem un sistem care să-l ajute pe copilul ăla să achiziţioneze comunicarea în limba ţării unde se stabileşte. Vă dau doar un exemplu. Şi o rezistenţă la schimbarea de sistem fantastică, iar politicianul român nu gândeşte şi aşa mai departe. Ca informaţie de background, vă spun că undeva în anul 2009 administraţia prezidenţială a acelor vremuri a făcut un raport privind riscurile demografice şi sociale. Cei trei, adică profesorul Gheţău, profesorul Sandu şi subsemnatul, am făcut parte din acea comisie. Multe lucruri pe care noi le spuneam atunci că o să se întâmple s-au întâmplat. Acţiunile privind ceea ce noi spuneam că ar trebui să se facă în 2009 se lasă încă aşteptate”, a declarat Gelu Duminică.

El a precizat că, dacă s-ar fi luat măsuri în zona de pregătire în 2010 sau în 2011, acum am fi avut rezultate, pentru că, pentru a avea rezultate într-o politică demografică, este nevoie de timp.

Proiecţii pentru 2080

Conform celor mai recente proiecții realizate de INS, numărul populație rezidente ar urma să ajungă la 15.633.200 persoane în anul 2080, în scădere cu 3.410.000 mii persoane (-17,9%) fată de nivelul înregistrat la 1 ianuarie 2025).

Ponderea populației tinere (sub 15 ani) și adulte (15 – 64 ani) ar urma să scadă, ajungând la 13,7%, respectiv 60,4% în anul 2080, iar ponderea populației vârstnice (65 ani și peste) să crească la 25,9%. Raportul de dependență demografică ar urma să ajungă la 65,5%, iar indicele de îmbătrânire demografică la 188,8%.

Câţi români mai rămân până în 2100? Cu cât scade populaţia României în următorii 75 de ani – estimări Eurostat

Date până la 1 ianuarie 2026

Populaţia României a scăzut cu 0,5%, la 1 ianuarie 2026, faţă de perioada similară din anul anterior, până la 21,646 milioane de persoane, conform datelor publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare, cu 55,2%, respectiv 51,2% din total, scrie Agerpres.

Potrivit INS, la 1 ianuarie 2026, populaţia după domiciliu din mediul urban a fost de circa 11,948 milioane de persoane, în scădere cu 0,9% faţă prima lună din 2025. În acelaşi timp, populaţia din mediul rural număra, în intervalul analizat, 9,697 milioane de persoane, în creştere uşoară, de 0,04%, raportat la perioada de referinţă.

Datele oficiale relevă faptul că populaţia feminină a fost de 11,091 milioane de persoane, în scădere cu 0,5%, de la un an la altul, iar aceeaşi evoluţie o înregistrează şi populaţia masculină, care a fost de 10,555 milioane de persoane (-0,5%), scrie Agerpres.

De asemenea, procesul de îmbătrânire demografică a continuat în anul 2025, remarcându-se o scădere uşoară (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creştere (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) în totalul populaţiei. Indicele de îmbătrânire demografică a urcat de la 131,7 (la 1 ianuarie 2025) la 136,6 persoane vârstnice la o sută de persoane tinere, la 1 ianuarie 2026.

Vârsta medie a populaţiei a fost de 43,2 ani, cu 0,4 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2025, în timp ce vârsta mediană s-a situat la 44,3 ani, în creştere cu 0,5 ani.

La 1 ianuarie 2026, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 45-49 ani (8,6%), grupă care a avut cea mai mare pondere şi în rândul persoanelor de sex masculin (9%).

Totodată, în rândul persoanelor de sex feminin, cea mai mare pondere o deţin grupele de vârstă 45-49 ani şi 55-59 ani (8,2%).

Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4%, mai mică decât cea a grupelor de vârstă 5-9 ani (4,9%), 10-14 ani (4,8%) şi 15-19 ani (5,2%).

INS precizează că datele privind populaţia, după domiciliu, la 1 ianuarie 2026, vor fi disponibile până la nivel de localitate (municipiu, oraş şi comună), în baza centrală de date online TEMPO, în cursul lunii aprilie 2026.