Nu se face audit de siguranţă rutieră pe drumuri unde mor oameni, dar se face pe autostrăzi care nu există

Adaugă-ne ca sursă preferată

Auditul de siguranţă rutieră, util pentru prevenirea accidentelor auto, nu se efectuează şi în două zone critice din România, unde mor tot mai mulţi oameni. Asta în condiţiile în care se poate spune că una dintre cauzele producerii accidentelor este infrastructura rutieră.

Numărul accidentelor auto pe DN1, între Sălişte şi limita cu judeţul Alba, a crescut semnificativ după închiderea circulaţiei pe lotul 3 al Autostrăzii Sibiu-Orăştie în septembrie 2015, potrivit membrilor unui forum de infrastructură care acuză Compania de Drumuri pentru situaţia creată.

Şi Poliţia confirmă afirmaţiile forumiştilor. Potrivit IPJ Sibiu, „începând cu data de 15.09.2015, având în vedere închiderea Autostrăzii A1, pe segmentul cuprins între oraşul Sălişte şi limita cu judeţul Alba, gradul de risc rutier înregistrat pe DN1, pe acest tronson, a revenit la cotele anilor anteriori (deschiderii autostrăzii-n.r), fiind produse 17 accidente de circulaţie, soldate cu decesul a 7 persoane şi rănirea altor 37 de persoane”, după cum scria luna trecută publicaţia locală Turnul Sfatului.

Pe de altă parte, în perioada în care a fost funcţională autostrada pe secţiunea Sălişte-Cunţa, niciun eveniment rutier mortal nu s-a semnalat pe acest tronson şi nici pe segmentul de drum național paralel.

Verificări asupra siguranţei rutiere nu se efectuează nici pentru joncţiunea dintre A1 şi A6. Membrii forumului de specialitate spun că aici se întâmplă accidente din cauză că de pe autostradă se iese pe o porţiune de 100-200 de metri de drum cu dublu sens.

„În momentul în care eşti pe joncţiunea dintre două autostrăzi, instinctul îţi spune că ai în continuare două benzi şi ca nu ai intrat pentru 100-200 m pe un drum cu dublu sens. Este foarte prost facută acea joncţiune! Chiar nu se poate face nimic? Nişte separatoare de sens similare cu calmatoarele de trafic, care până la urmă nu încurcă la nimic?, întreabă un forumist.

De ce nu se fac verificări?

Contactaţi de către ECONOMICA.NET, reprezentanţii Autorităţii Rutiere Române (ARR) au spus că pentru cele două zone nu au fost contractate servicii de audit de siguranţă rutieră.

„În cazul unui accident rutier soldat cu persoane decedate, înregistrat pe un drum public, organele de poliţie care anchetează cazul notifică în termen de 15 de zile Autoritatatea Rutieră Română – ARR, cu privire la accident. În aceste condiţii, deoarece Poliţia nu a notificat astfel de accidente, trebuie aflat de la administratorul drumului măsurile luate pentru prevenirea accidentelor”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Aurelia Sărulescu, directorul general al ARR.

Administratorul acestor două zone este Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

De la începutul anului, aceasta a solicitat, în schimb, realizarea de audit pentru intersecţii şi noduri rutiere de pe primii 3 kilometri din autostrada Bucureşti-Ploieşti, loturile 1 şi 2 din autostrada Târgu Mureş-Ogra şi secţiunile care ar urma să fie lărgite la 4 benzi din Centura Capitalei. Adică drumuri aflate încă în proiect sau în construcţie.

Numărul contractelor de audit de siguranţă rutieră şi de evaluare de impact asupra siguranţei rutiere încheiate de administratori/investitori cu ARR în 2016 este de 62. Acestea se află în diferite faze de execuţie şi fac obiectul tuturor categoriilor de drumuri publice, a mai spus şefa ARR.

Scopul auditului de siguranţă rutieră constă în asigurarea şi creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, prevenirea pierderii de vieţi, a vătămării integrităţii corporale a persoanelor şi a pagubelor materiale produse în urma accidentelor de circulaţie.

Auditul de siguranţă rutieră se realizează pentru infrastructura rutieră aflată în proiectare, construcţie, reabilitare şi/sau modernizare, sau exploatare.

După întocmirea raportului, auditorul de siguranţă rutieră poate face recomandări pentru prevenirea accidentelor.

Reprezentanţii CNADNR nu au răspuns solicitării Economica.net până la momentul publicării acestui articol.