„Nu stăm atât de bine cum ne așteptam″ – concluzia Comandamentului Energetic de Iarnă. Apă și gaze mai puține, consum de energie în creștere
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2026/11/iarna-605x420.jpg)
“Pot să vă răspund cu curaj, că nu stăm atât de bine cum ne așteptam, dar nici rău. Nu pot să plec din start cu foarte mult optimism. Rezervele de gaze naturale sunt mult mai scăzute față de ce a fost anul trecut, cu o diferență la ora actuală de aproximativ 362 milioane metri cubi, adică e o diferență substanțială, care se va regăsi din mai multe puncte de vedere, atât la consumuri, cât și la anumite costuri.
Avem un consum, de exemplu, în ziua de azi, de 36 de milioane metri cubi, puțin neașteptat, și există și posibilitatea, să nu zic riscul, ca în lunile ianuarie-februarie, când temperaturile vor scădea la nivel național, să se ajungă chiar și la un consum mult mai mare, de 60 de milioane metri cubi. Dar relația transfrontalieră este îmbucurătoare, pe anumite rute de interconectare se va crește capacitatea de livrare de gaze până la 27 de milioane metri cubi, iar furnizorii sunt pe fază″, a spus secretarul de stat.
Rezervele de cărbune ″să zicem că stau binișor″, la circa 579.000 de tone.
″Pe partea de hidrologie, avem niște rezerve mult, mult mai scăzute, și neanticipate până în prezent. Rezerva, în termeni energetici, la ora actuală, este de aproximativ 1.240 GW și, ca procent, de doar 43,85% din păcate, într-o scădere. Cum ne-a arătat prognoza meteo pentru luna noiembrie, rămânem, din punct de vedere al precipitațiilor, la o normalitate, dar din punct de vedere al debitelor, suntem sub media anuală, pe partea de Dunăre avem niște debite de aproximativ 1.700m³/s, mult mai puțin față de anii anteriori, puține creșteri”, a spus Nițulescu, care a afirmat și că apa din lacuri va fi folosită aproape exclusiv pentru echilibrare.
Consum crescut, risc de limitare în orele de vârf
Consumul este așteptat să ajungăă la 9.600 MW, în unele scenarii, a explicat Nițulescu, și se așteaptă ca în sistem să mai intre 1.000 MW noi în această iarnă, mai ales din regenerabil, pe lângă producția în teste de la noile centrale Mintia și chiar Iernut.
„Sunt mai multe scenarii pentru creșterea consumului, acesta depășește 9.000 MW, 9.200 MW, chiar până la 9.600 MW. Sunt anumite scenarii care sunt doar de evidență, și scenarii optimiste și chiar pesimiste, dar avem și soluțiile pentru a interveni în orice condiții”, a explicat el.
„Capacitatea de import poate ajunge până la 4.600 MW, dar mai exact 4000 MW este cea normală. Există posibilitatea să importăm la orele de vârf, avem posibilitatea să repornim și alte capacități de producție de energie electrică. De aceea am avut comandamentul mult mai larg și am durat mai mult, am identificat soluțiile care pot fi scoase în momentul de criză. Avem un grup de lucru cu cei de la DEN (Dispecerul Energetic Național – n.red) în care identificăm și probabil, până la sfârșitul anului vor mai intra în sistem încă 1.000 MW pe diferite surse de produse de energie electrică, că este regenerabil, că este pe combustibil fosil, adică gaze.
După cum bine știm, și la Centrala Mintia sunt testele tehnologice și de acolo mai există un acord de energie la anumite ore. Ei funcționează ca și testare, de aproximativ 8h/zi. Din ianuarie vor începe și testele la centrala de la Iernut, chiar dacă a durat puțin mai mult, dar suntem convinși că va ieși bine și va fi chiar la momentul când ne așteptam”, a explicat secretarul de stat
El a arătat că nu se ajunge la deconectarea marilor consumatori, dar s-ar putea opera anumite limitări.
„Nu am luat în considerare decuplarea marilor consumatori, mai ales în perioada de iarnă. Sunt și alte soluții. Pot să fie doar limitați, la anumite ore”, a spus oficialul, respectiv în vârfurile de consum, în funcție de zona geografică, producția de energie electrică sau starea rețelelor