Numărul companiilor intrate în insolvenţă a crescut cu aproape 12% în primele nouă luni din 2026 (analiză)

„Anul trecut spuneam că se închide cortina pentru companiile zombie, iar datele din 2026 arată că presiunea a urcat la companiile mari. Totalul insolvenţelor creşte moderat, dar numărul companiilor cu active de peste 4 milioane de euro intrate în procedură este mai mult decât dublu, iar aici se schimbă natura riscului. O companie mare este, de fapt, finanţată de furnizorii ei, iar când aceasta se opreşte din plată, dificultăţile se transmit în lanţ. Semnalele sunt deja în date: marje în scădere, îndatorare în creştere, restanţe către furnizori concentrate în firmele subcapitalizate, iar agricultura arată simultan presiune în bilanţuri, în bănci şi în instanţe. Pentru companiile încă viabile, momentul intervenţiei decide cât se mai poate salva”, a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, citat în comunicat.

Potrivit analizei, numărul companiilor cu active de peste un milion de euro intrate în insolvenţă a crescut cu 65%, de la 86 în primele nouă luni din 2025 la 142 în perioada similară din 2026, scrie Agerpres.

În cazul companiilor cu active de peste patru milioane de euro, numărul insolvenţelor a urcat de la 17 la 41, ceea ce reprezintă o creştere de 141%.

La nivelul întregii economii, numărul procedurilor de insolvenţă a crescut de la 4.698 la 5.250, respectiv cu 11,7%. În ceea ce priveşte distribuţia pe sectoare economice, agricultura şi construcţiile au înregistrat cele mai importante creşteri ale numărului de insolvenţe.

Potrivit CITR, aceste două sectoare concentrează aproape 90% din creşterea numărului de proceduri de insolvenţă analizate pe coduri CAEN, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. În agricultură, numărul insolvenţelor a crescut cu 52,5%, fiind înregistrate cu 94 de proceduri mai multe decât în perioada similară din 2025.

Totodată, rata creditelor neperformante din agricultură a urcat de la 2,7% în octombrie 2024 la 9,8% în martie 2026, potrivit datelor prezentate în analiză.

În sectorul construcţiilor, numărul insolvenţelor a crescut cu 10,2%, respectiv cu 97 de proceduri, depăşind pragul de 1.000 de companii intrate în insolvenţă în primele trei trimestre ale anului.

În schimb, comerţul şi industria prelucrătoare au înregistrat scăderi ale numărului de proceduri de insolvenţă, de aproximativ 5% şi, respectiv, 6%.

Din punct de vedere regional, Nord-Estul a consemnat cea mai mare creştere a numărului de insolvenţe, de 21,8%. În această regiune, judeţul Vaslui şi-a dublat numărul de proceduri, în timp ce în Bacău s-a înregistrat o creştere de 48,5%, iar în Suceava, de 42,1%.

Creşteri importante au fost consemnate şi în judeţele Bistriţa-Năsăud (77,6%), Vrancea (69%), Arad (41,2%), Braşov (37,8%) şi Hunedoara (30,8%).

La polul opus, regiunea Nord-Vest a fost singura în care numărul insolvenţelor s-a redus, cu 5,7%. Scăderi au fost înregistrate în judeţele Cluj (15,2%), Bihor (11,9%) şi Sălaj (41,4%), precum şi în Constanţa (15,1%).

Bucureştiul rămâne principalul centru al insolvenţelor, cu peste 860 de cazuri, în creştere cu 4,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit analizei CITR.

Reprezentanţii companiei atrag atenţia că intrarea în insolvenţă a firmelor mari poate afecta şi activitatea furnizorilor, prin propagarea dificultăţilor de plată.

Potrivit analizei, creditul furnizor reprezintă una dintre principalele surse de finanţare pentru companiile din România, iar firmele subcapitalizate concentrează peste o treime din restanţele comerciale.

În aceste condiţii, creşterea numărului de insolvenţe în rândul companiilor mari poate avea efecte asupra întregului lanţ comercial, în special asupra furnizorilor cu lichidităţi şi capital reduse.

CITR consideră că instrumentele de restructurare preventivă, precum acordul de restructurare şi concordatul preventiv, pot contribui la evitarea insolvenţei în cazul companiilor care au perspective de redresare.

CITR este o companie specializată în insolvenţă şi restructurare, cu o experienţă de peste 25 de ani şi peste 1.200 de proiecte gestionate, potrivit datelor proprii.