Numărul şomerilor din Spania a înregistrat în 2016 cea mai mare scădere din istorie

Economica.net
04 01. 2017
spain_379535_960_720_63432300

Această scădere a numărului de persoane înscrise în registrele Agenţiei naţionale pentru ocuparea forţei de muncă este mai mare decât cea înregistrată în 2015, când numărul şomerilor din Spania a scăzut cu 354.203 de persoane, şi, de asemenea, cea mai mare scădere anuală înregistrată vreodată în istoria Spaniei.

Numai în luna decembrie 2016, care în mod tradiţional este una favorabilă angajărilor, graţie contractelor de muncă temporare pentru sărbătorile de sfârşit de an, numărul şomerilor a scăzut cu 86.849 persoane, peste aşteptările analiştilor care mizau pe o scădere de 50.000 de persoane, şi mai mult decât scăderea de 55.790 de persoane înregistrată în luna decembrie 2015.

Ministerul spaniol al Muncii nu a furnizat însă şi cifrele privind rata şomajului. Aceasta este calculată de Institutul Naţional de Statistică (INE), pe baza unei metodologii diferite, şi în trimestrul al treilea al anului trecut se situa la 18,9% din populaţia activă, a doua cea mai ridicată rată a şomajului din zona euro după Grecia.

Şomajul este în scădere în Spania începând din 2013, după mai mulţi ani de criză economică în care rata şomajului a atins un nivel record de peste 26% din populaţia activă. Scăderea semnificativă a numărului de şomeri în 2016 se datorează în principal sectorului serviciilor, care înregistrează 208.053 de şomeri, cu 7,69% mai puţini decât în 2015, şi sectorului construcţiilor, unde se înregistrează 77.249 de şomeri, cu 17,04% mai puţini decât în 2015.

Premierul spaniol Mariano Rajoy, aflat la putere din 2011 şi reconfirmat la finele lunii octombrie pentru un al doilea mandat, şi-a fixat drept obiectiv crearea a 500.000 de locuri de muncă pe an pentru a ajunge la 20 de milioane de angajaţi în 2020. Rajoy se bazează pe o creştere economică susţinută, de 3,2% în ritm anual în trimestrul al treilea, dar va trebui să respecte însă cerinţele Comisiei Europene în materie de reducere a deficitului public precum şi cele ale opoziţiei parlamentare, care îi solicită adoptarea de măsuri sociale pentru a-i permite să continue să guverneze.