O companie chineză, interesată de execuţia tronsonului Gilău – Suplacu de Barcău, al Autostrăzii Transilvania

Economica.net
03 09. 2013
1774__km_23_500_detension_pond_large_06339400

„În urma realizării studiului de trafic pentru acest tronson, reiese că traficul actual depăşeste 21.000 de vehicule/ media zilnică anuală. Tronsonul este interesant pentru compania chineză, pentru că face legătura cu coridorul IV Pan-european prin construirea Autostrăzii Sebeş-Turda’, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine remis, marţi, AGERPRES.

Ministrul delegat Dan Şova a participat, marţi, la forumul de afaceri româno-chinez, organizat la Beijing, la care a fost prezent şeful Departamentului pentru Afaceri Europene din Ministerul Comerţului din Republica Populară Chineză, precum şi cele mai importante companii chineze din domeniul IT&C, infrastructurii, construcţiilor şi energiei.

În cadrul forumului, oficialul român a avut întrevederi cu liderii marilor companii constructoare din China, printre care Sinohydro şi China Road and Bridge.

Prima companie ocupă locul 14 în top 250 contractori globali, conform clasamentului ENR (Engeneering News Recod), 50% din hidrocentralele din lume fiind realizate de această companie. Reprezentanţii Sinohydro şi-au aratat intenţia de a investi în România cu precădere în realizarea hidrocentralei de la Tarniţa – Lăpuşteşti, aflată în legătură cu reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. Valoarea proiectului de la Tarniţa ajunge la 1,5 miliarde de euro.

Compania China Road and Bridge este una dintre companiile care, în 2003, s-a arătat interesată de construcţia podului peste Dunăre de la Brăila. Aceasta din urmă a contractat construcţia unui pod similar peste Dunăre, în Serbia, cu o lungime de 1,5 kilometri. În funcţie de fezabilitatea economică şi financiară a proiectului, precum şi de modalitatea sa de implementare, partea chineză şi-a reiterat interesul de a se implica în construcţia podului peste Dunăre.

Ministrul român a subliniat faptul că, în perioada următoare, vor fi reluate discuţiile cu CNADNR pe acest subiect şi a apreciat că procedura de construcţie va fi finalizată până în 2016.

Oficialul român a subliniat importanţa dezvoltării relaţiilor economice şi comerciale dintre cele două părţi şi a asigurat companiile chineze care şi-au exprimat dorinţa de a participa la licitaţii în România de tratament corect şi nediscriminatoriu.

„Acest dialog, la cel mai înalt nivel, constituie o continuare a cooperării pe multiple planuri a României cu R. P. Chineză, în contextul în care anul viitor se vor aniversa 65 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări şi 10 ani de la semnarea ‘Parteneriatului amplu de prietenie şi cooperare dintre România şi R. P. Chineză’. Ambele părţi consideră că relaţiile bilaterale româno – chineze sunt excelente din punct de vedere politic şi ne exprimăm dorinţa de transpunere a acestora şi în plan economic, prin fructificarea potenţialului economic existent. Partea română salută iniţiativa Guvernului Republicii Populare Chineze privind înfiinţarea Secretariatului de cooperare dintre R. P. Chineză şi ţările din Europa Centrală şi de Est (septembrie 2012), oferirea de către Guvernul chinez a liniei de credit de 10 miliarde dolari pentru realizarea de proiecte de cooperare în ţările ECE, precum şi constituirea unui fond de cooperare pentru investiţii, în valoare de 500 de milioane de dolari, cu participarea instituţiilor financiar-bancare din R. P. Chineză şi ţările ECE, destinat finanţării proiectelor de investiţii din aceasta zonă”, a declarat Şova.

Acesta a încurajat atât firmele chinezeşti, cât şi pe cele româneşti prezente la forumul de afaceri de la Beijing, să ţină legătura unele cu altele şi să construiască parteneriate prin intermediul cărora să identifice cele mai potrivite proiecte şi modalităţi de accesare a acestor fonduri, în beneficiul reciproc al ambelor părţi.

„Una dintre priorităţile Guvernului este reprezentată de implementarea de proiecte de concesiune de lucrări publice şi servicii şi oricine poate să vadă că, acum, avem lansate, în diverse stadii ale procedurii de atribuire, trei proiecte majore de infrastructură rutieră, la nivel de autostradă: Comarnic – Braşov, Centura Sud a Municipiului Bucureşti şi Craiova – Piteşti. În acest context, pot să aduc în discuţie două cazuri concrete de cooperare economică: participarea la licitaţie a două mari firme chinezeşti, pentru două proiecte majore de infrastructură rutieră, cu o valoare estimată a contractelor aferente, în condiţiile legii, de aproximativ 3 miliarde de euro’, a adăugat ministrul delegat.