O creştere de 1% a PIB datorită fondurilor UE poate majora bugetul cu 0,82%

‘Estimarea impactului absorbţiei fondurilor europene asupra veniturilor bugetare s-a realizat prin intermediul elasticităţii creşterii economice la diverse categorii de venituri bugetare. Astfel, în urma estimării unor ecuaţii de regresie între diverse categorii de venituri bugetare şi PIB s-a ajuns la concluzia că o creştere cu 1% a PIB-ului generează o creştere a veniturilor bugetare totale cu 0,82%. O analiză a senzitivităţii diverselor categorii de venituri bugetare la creşterea economică arată că cele mai mari creşteri brute ale veniturilor se vor înregistra la TVA, contribuţii de asigurări şi impozitul pe venitul persoanelor fizice. Aceasta se explică în primul rând prin creşterea veniturilor de natură salarială (şi numai în subsidiar, prin creşterea numărului de persoane ocupate care realizează venituri de natură salarială), ceea ce va susţine avansul comerţului retail şi al serviciilor prestate populaţiei’, arată documentul CEROPE.

Potrivit acestuia, creşterea competiţiei între firme pe piaţa forţei de muncă pentru un număr relativ redus de persoane cu o pregătire corespunzătoare va favoriza procesul de creştere a veniturilor de natură salarială (noul cadru economic va fi consistent, cu rate anuale medii de creştere economică de până la 4,4%).

‘În final, a fost estimat impactul net asupra tuturor veniturilor bugetare, prin scăderea contribuţiei anuale a României la bugetul UE din perioada 2014-2020. Această contribuţie a fost considerată relativ constantă în raport cu exerciţiul financiar actual (2007-2013), având în vedere stadiul incipient al negocierilor pentru viitorul buget UE şi lipsa detaliilor concrete, la data redactării studiului nostru, cu privire la viitoarele obligaţii financiare ale României. Scenariul de bază consideră o creştere economică anuală medie de 3,5% în perioada 2014-2020, consistentă, cu un grad de absorbţie a fondurilor europene de 57%.

Impactul net asupra veniturilor bugetare totale este identic în cele două scenarii (scenariul de bază, creştere economică medie de 3,5%, care include fonduri europene, şi scenariul alternativ, creştere economică medie anuală de 2%, în absenţa fondurilor europene).

Aceasta se explică prin faptul că cele trei ipoteze (optimistă, cu un grad de absorbţie de 100%, moderată, cu un grad de absorbţie de 80%, şi pesimistă, cu un grad de absorbţie de 60%) conduc în ambele scenarii la obţinerea unor rezultate finale similare pentru economia românească, diferenţa majoră fiind punctul de plecare (scenariul de bază presupune o creştere economică medie de 3,5%, care include un grad de absorbţie de 57% a fondurilor europene)’, se arată în studiu.