FMI vine astăzi la Bucureşti

Vizita se va încheia pe 14 noiembrie.

‘O echipă a FMI, condusă de Erik de Vrijer, va face o vizită la Bucureşti, în perioada 6 – 14 noiembrie, pentru a discuta cu autorităţile române despre recentele evoluţii economice, politica fiscală şi monetară şi evoluţiile făcute în reformele structurale. În perspectiva alegerilor parlamentare care vor avea loc în România pe 9 decembrie, cea de-a şaptea evaluare a Acordului Stand by cu România va fi amânată. Echipa FMI va reveni la Bucureşti pentru a discuta despre performanţele din program şi ajungerea la un acord privind măsurile necesare a fi îndeplinite, deîndată ce un nou Guvern va fi instalat’, preciza, pe 16 octombrie, într-un comunicat, reprezentantul rezident pentru România şi Bulgaria, Tonny Lybek.

Board-ul FMI a aprobat, la sfârşitul lunii septembrie, cea de-a şasea revizuire a acordului preventiv cu România în urma căreia a disponibilizat o nouă tranşă, în valoare de 430 milioane DST (drepturi speciale de tragere), echivalentul a 519,2 milioane euro (663,1 milioane dolari).

În urma disponibilizării noii tranşe din acordul de supraveghere preventivă încheiat cu FMI, resursele la dispoziţia României se ridică la 2,64 miliarde DST (3,2 miliarde euro şi 4,1 miliarde dolari). Valoarea totală a acordului este de 3,6 miliarde de euro.

Acordul dintre România şi FMI a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,1 miliarde DST (3,6 miliarde de euro), reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la Fond.

În Raportul Boardului FMI, din cadrul celei de-a şasea evaluări a Acordului Stand-by, instituţia a revizuit în jos, de la 4% la 3,5%, prognozele privind creşterea economică ce va fi înregistrată pe termen mediu de România, din cauza întârzierilor cu reformele structurale şi a capacităţii sub aşteptări de a absorbi fonduri europene.

De asemenea, Fondul estimează că potenţialul de creştere al economiei româneşti va rămâne sub 2% până în 2014 şi va creşte gradual la 3% până în 2017. Nivelurile de 5-6% de dinaintea crizei vor fi dificil de atins în absenta unor reforme majore, care să aducă în piaţa muncii mai multe persoane şi să atragă investiţii.

‘Creşterea stocului de capital şi îmbunătăţirea productivităţii, determinate parţial de absorbţia fondurilor UE şi reformele structurale, vor fi principalele motoare de creştere în următorii ani’, arată raportul FMI, publicat pe 24 octombrie.

Cu toate acestea, Fondul avertizează că riscurile la adresa perspectivei pe termen scurt sunt în scădere. Instabilitatea politică prelungită ar putea afecta implementarea programului şi ar creşte costurile de finanţare. De asemenea, nivelul redus al absorbţiei fondurilor UE va submina perspectivele de creştere. România are legături comerciale şi financiare puternice cu zona euro, iar în cazul unei recesiuni mai grave sau al unor crize financiare în zona euro, exporturile ar urma să scadă în linie cu activitatea din zona euro. În plus, primele de risc ar creşte, iar fluxurile de capital ar scădea, ceea ce ar creşte costurile de finanţare ale băncilor şi ar deprecia moneda naţională.

‘Judecând după experienţa României în 2008-2010, o contracţie economică de până la 5% ar putea fi posibilă’ în cazul intensificării puternice a crizei din zona euro, se arată în raportul FMI.

În opinia Fondului, principalele provocări ale României sunt asigurarea stabilităţii macroeconomice şi stimularea creşterii economice. În acest sens, FMI consideră că principalele priorităţi ale autorităţilor de la Bucureşti sunt: menţinerea unei discipline fiscale puternice pentru a asigura reducerea deficitului şi atingerea sustenabilităţi fiscale până în 2014; urmarea unei politici monetare prudente; asigurarea că băncile au suficient capital şi lichidităţi şi relansarea creşterii şi creării de noi locuri de muncă prin reforme în domeniul energiei şi transporturilor, reformării companiilor din sectorul public, creşterea absorbţiei fondurilor UE şi continuarea reformei pieţei muncii.

Unul dintre riscurile mari cu care România s-ar putea confrunta, este reprezentat, în legătură cu zona euro, de posibila depreciere a cursului cu 15 – 20 de procente, ceea ce ar putea afecta portofoliul băncilor din România.