O nouă amânare la CCR pentru legea pensiilor speciale pentru magistraţi. Când se reîntâlnesc judecătorii de la Curtea Constituţională

Curtea Constituţională a României a amânat din nou, pentru 18 februarie, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor.

Surse din CCR au precizat, pentru Agerpres, că s-a decis amânarea pentru a se analiza cererea primită de la Instanţa supremă de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară în legătură cu proiectul Guvernului de modificare a pensiilor speciale ale magistraţilor.

Instanţa supremă consideră că măsurile din proiectul Guvernului „pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraţilor în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu”.

Este a cincea oară când judecătorii constituţionali amână decizia în acest caz.

Judecătorul Gheorghe Stan, care îşi luase concediu paternal, prezent la şedinţa CCR

Judecătorul Gheorghe Stan, care îşi luase concediu paternal, s-a prezentat, miercuri, la şedinţa Curţii Constituţionale a României în care s-a discutat noul proiect privind reforma pensiilor magistraţilor, scrie Agerpres.

Curtea Constituţională a României a discutat miercuri sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor.

La şedinţa CCR din 16 ianuarie, toţi cei nouă judecători constituţionali au fost prezenţi, însă luarea unei decizii a fost amânată pentru a putea fi studiate mai multe documente, printre care şi o expertiză contabilă extrajudiciară depusă de Instanţa supremă cu o zi înainte.

Anterior, două şedinţe nu s-au putut desfăşura, deoarece patru dintre cei nouă judecători nu s-au prezentat. Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc, propuşi de PSD la CCR, au invocat mai multe motive, printre care faptul că au fost chemaţi la serviciu în zile nelucrătoare, iar şedinţele au fost programate prea repede.

Instanţa supremă, condusă de Lia Savonea, a anunţat, pe 15 ianuarie, că a realizat o expertiză cu ajutorul unui expert contabil, care ar arăta că, prin aplicarea proiectului Guvernului, pensia de serviciu a magistraţilor va fi mai mică decât cea calculată pe bază de contributivitate, iar documentul a fost trimis judecătorilor CCR.

Noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor, adoptat de Guvern, prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.

Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.

Primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR, pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.

La începutul lunii decembrie, judecătorii de la instanţa supremă au decis, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituţională şi în legătură cu noul proiect propus de Guvern.

Magistraţii au fost convocaţi de preşedintele ICCJ, Lia Savonea, pentru a-şi exprima poziţia, în cadrul Secţiilor Unite.

Toţi cei 102 judecători prezenţi la şedinţă au votat pentru sesizarea CCR.

„(Proiectul) anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR. Toate aceste instanţe au pronunţat decizii exprese şi explicite care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancţionat expres soluţii normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual şi prin aceasta încalcă principiul supremaţiei Constituţiei şi caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”, consideră Instanţa supremă.

De asemenea, judecătorii sunt de părere că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos şi discriminatoriu pentru magistraţi în privinţa dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situaţii similare sau analoage, alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu.

În plus, susţin ei, în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.

„În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparţin sistemului de apărare şi ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, poliţişti, ofiţeri SRI, SIE, SPP, funcţionari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparţin celorlalte categorii profesionale (magistraţi, grefieri, funcţionari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic şi consular al României, personal aeronautic civil navigant şi personalul Curţii de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraţilor, dar altele decât cele ale sistemului de apărare şi ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei. Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depăşit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei şi SRI cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale şi riguroase a necesităţii modificării cadrului legal doar în ce priveşte pe magistraţi”, susţine ICCJ.

Declaraţia lui Pîslaru înainte de şedinţa CCR: Curtea Constituţională decide, în ceasul al treisprezecelea, dacă România îşi ia sau nu adio, definitiv, de la 231 milioane de euro

Curtea Constituţională a României (CCR) poate să decidă, în ceasul al treisprezecelea, dacă România îşi ia sau nu adio, definitiv, de la 231 milioane de euro, bani nerambursabili cu care am fi putut finanţa şcoli, spitale sau autostrăzi, a transmis, miercuri, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru.

„Astăzi este ceasul al treisprezecelea: ziua în care CCR poate să decidă dacă România îşi ia sau nu adio, definitiv, de la 231 milioane de euro, bani nerambursabili cu care am fi putut finanţa şcoli, spitale sau autostrăzi”, a scris Pîslaru într-o postare pe Facebook, înainte de şedinţa CCR, programată miercuri, pe modificările privind pensiile speciale, scrie Agerpres.

Potrivit acestuia, cu 231 milioane de euro se pot cumpăra 2.000 de ambulanţe noi, se pot construi 100 de şcoli sau inaugura 50 de kilometri de autostradă.

„Ştiţi vorba aia: ‘Dumnezeu îţi dă, dar nu îţi bagă în traistă’? În cazul de faţă e vorba de 231 milioane de euro şi de ideea de dreptate în România. După ani de zile în care dezechilibrele din bugetul de pensii publice au fost în creştere, după recomandări de ţară succesive din partea Comisiei Europene, România şi-a asumat, prin PNRR, reforma pensiilor speciale. Se întâmpla în noiembrie 2021, cu mai bine de 4 ani şi jumătate în urmă. Adică cum reforma pensiilor speciale? Adică România să aibă, în sfârşit, un sistem de pensii echitabil pentru toată lumea, fără categorii privilegiate. Adică pensia pe care o primeşti să reflecte anii pe care i-ai muncit, iar această regulă să fie aplicabilă tuturor românilor. Şi bugetul ţării să fie echilibrat”, a arătat Pîslaru.

Acesta susţine că, din noiembrie 2021, „niciun guvern n-a catadicsit să se preocupe serios şi fără artificii de această problemă” şi că „s-a încercat inclusiv mimarea reformei prin introducerea de cai troieni în proiecte legislative, care să garanteze că acestea vor pica testul de constituţionalitate (aşa cum a fost cazul supraimpozitării unei singure categorii de pensii)”.

Ministrul spune că Ilie Bolojan a fost primul prim-ministru care a făcut paşi concreţi şi clari în această direcţie.

Astfel, Guvernul a depus absolut toate demersurile legale pentru ca reforma pensiilor magistraţilor să se întâmple, încă din vara anului trecut, când a fost învestit în funcţie.

„Am pregătit o alternativă constituţională referitoare la raportul între pensie şi ultimul salariu, bazată pe studii şi analize la nivel European. Am fost în permanent contact cu Comisia Europeană care a apreciat că prin noua propunere a Guvernului îndeplinim jalonul şi recuperăm banii suspendaţi. Apoi am aprobat proiectul de lege şi l-am trimis spre aprobare şi promulgare în timp util, încă din septembrie. Procedura Guvernului a fost contestată la Curtea Constituţională de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de teamă unor judecători şi procurori de a nu îşi pierde privilegiile. CSM a mers până într-acolo încât să îl acuze public pe prim-ministrul de minciună, clamând că jalonul nr. 215 este deja îndeplinit, deşi Guvernul a fost mereu în corespondenţă clară cu Comisia Europeană pe acest subiect. Absolut scandalos”, a precizat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

În octombrie 2025, CCR a respins proiectul de lege pe vicii procedură, cu o decizie luată la limită. Guvernul a refăcut procedura şi l-a retrimis spre aprobare în zilele în care data limită de 28 noiembrie tocmai expira.

„Au urmat patru amânări succesive ale Curţii Constituţionale, patru prevalări de la o decizie finală, ba argumentând că n-au suficiente date, ba prin fuga de la şedinţele de plen a judecătorilor numiţi politic de PSD”, a adăugat Pîslaru.

Acesta consideră că justiţia nu poate fi capturată de un cerc de interese.

„Vreau să fiu cât se poate de clar: justiţia nu poate fi capturată de un cerc de interese, în jurul unei conduceri despre care există investigaţii media care sugerează despotism şi partizanat politic, aflată în vădit conflict de interese pe subiectul pensiilor speciale. A nega prerogativa Guvernului de a echilibra bugetul înseamnă cu adevărat să demolezi echilibrul puterilor în stat. Nu trebuie să fii expert constituţional ca să realizezi că tot ce s-a întâmplat în cadrul acestui proces a fost profund greşit. Toţi românii simt nedreptatea şi inechitatea existentă. Dacă iresponsabilitatea continuă, să nu îşi imagineze nimeni că nota de plată va rămâne neplătită. E timpul să ne trezim”, şi-a încheiat ministrul postarea.