O nouă criză ameninţă Europa – Euro a atins cel mai mic nivel din mai 2025 în faţa dolarului, pe fondul temerilor că problemele din Franţa s-ar putea extinde în zona euro

Euro s-a depreciat luni dimineaţă la 1,1161 dolari, la cel mai slab nivel din mai 2025, după patru săptămâni de scăderi consecutive, pe fondul temerilor privind datoria ridicată a Franţei şi a turbulenţelor politice înaintea alegerilor din 2027, scrie Agerpres.

În plus, moneda unică s-a depreciat şi faţă de francul elveţian şi lira sterlină.

„Nu staţi în faţa trenului”, a spus analistul Chris Weston, avertizând că nu va urma o redresare rapidă a euro. Evoluţiile reprezintă o continuare a recentelor probleme fiscale, nefiind exclus efectul de contagiune, a adăugat acesta.

Săptămâna trecută, creşterea randamentelor pe plan global a dus la cel mai ridicat nivel al costurilor de împrumut din ultimele decenii. Randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani, etalonul pentru costurile globale de împrumut, a urcat la 5,34%, atingând cel mai ridicat nivel din 2002. A înregistrat de asemenea cea mai mare creştere trimestrială din acest secol, în perioada iulie-septembrie 2026, în urma intensificării vânzărilor de obligaţiuni, din Europa (Franţa şi Marea Britanie) către Asia (Japonia).

Turbulenţele de pe pieţe şi deprecierea euro au sporit temerile că dificultăţile din Franţa s-ar putea extinde în zona euro, o evoluţie similară cu cea de la criza datoriilor, şi ar putea forţa Banca Centrală Europeană să intervină.

Unii analişti spun că e prea devreme să evalueze dacă a sporit riscul contagiunii.

„Situaţia fiscală a Franţei devenea tot mai instabilă dar pieţele au reacţionat doar săptămâna trecută. Deocamdată, cred că că e vorba mai degrabă de situaţia ţării şi nu de o criză a euro”, a apreciat Ninghui Liu, analist la State Street Investment Management. Dacă dificultăţile Franţei se adâncesc, vor interveni celelalte membre ale zonei euro, a dat asigurări Liu.

Randamentele pentru obligaţiunile guvernamentale franceze pe 10 ani au atins săptămâna trecută cel mai înalt nivel din 2002, o dovadă a lipsei de încredere a investitorilor în datoria franceză.

Pe piaţa secundară, unde se tranzacţionează obligaţiunile emise anterior, randamentele pentru titlurile de stat emise de Trezoreria franceză pe zece ani au urcat joi până la 4,92%, de la un nivel de 4,85% înregistrat la închiderea zilei precedente. Acesta este cel mai înalt nivel de după luna iulie 2002, când a depăşit 5%.

Costurile cu serviciul datoriei Franţei depăşesc astfel vârfurile atinse în timpul crizei financiare din 2007-2008.

Prin comparaţie, randamentul pentru obligaţiunile germane pe zece ani, referinţa în Europa, a ajuns la 3,62%. Decalajul dintre cele două, cunoscut sub numele de „spread”, urmărit îndeaproape de pieţe, continuă să se adâncească, ajungând la 1,31 puncte procentuale, cel mai ridicat nivel din 2012.

„În actualul mediu dolarul este principalul câştigător, nu doar pentru că avansul randamentelor titlurilor de stat americane sporesc apetitul pentru active din SUA, ci pentru că vânzările de acţiuni şi obligaţiuni pe plan global îi fac pe investitori să prefere activele considerate sigure”, susţine Matthew Ryan, analist la Ebury.

Departamentul Muncii a informat vineri că Economia americană a redus neaşteptat numărul locurilor de muncă create în septembrie, în timp ce rata şomajului a urcat la 4,2%, reducând şansele unei noi majorări a dobânzii de către Rezerva Federală a SUA (Fed).

Luna aceasta, Fed a majorat dobânda de referinţă cu un sfert de punct procentual, până la intervalul 3,75% – 4%, pentru prima dată din 2023. Şansele unei noi majorări a dobânzii s-au diminuat, după ce preşedintele Fed din New York, John Williams, a declarat că nu există „nicio urgenţă” pentru a lua măsuri suplimentare.