„O nouă lege a Bucureştiului ar fi necesară” – Ce spune prefectul Capitalei

„În momentul de faţă, primăriile de sector, în special, asigură o dezvoltare destul de programată şi au nişte planuri de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi chiar lung destul de bine întocmite. Sincope sunt, într-adevăr, majoritatea sunt puse pe seama finanţărilor insuficiente. Pe de altă parte, din punctul meu de vedere, o reformă administrativă – o lege a Bucureştiului ar fi imperios necesară în perioada următoare”, a declarat pentru Agerpres prefectul Mugur-Mihai Toader.

Pe 2 aprilie, în România este marcată Ziua Instituţiei Prefectului. În acest context, prefectul Capitalei a vorbit despre provocările cu care s-a confruntat instituţia în ultimul an.

„În ultimul an am parcurs o perioadă în care am avut succesiv toate tipurile de alegeri. Şi, în acest context, pot să spun că organizarea a fost foarte bună, fără nicio sincopă şi nu am avut niciun incident major. Şi aş profita de ocazie să mulţumesc tuturor instituţiilor responsabile şi implicate în această succesiune de procese electorale. Pe de altă parte, în contextul politic şi social de astăzi, ca realizare destul de importantă, consider eu, a fost menţinerea Bucureştiului în topul oraşelor sigure. Am reuşit să asigurăm un climat de linişte şi ordine publică, fără de care nu putem să avem o viaţă socială normală”, a arătat Mugur-Mihai Toader.

Conform prefectului, instituţia funcţionează „destul de bine”, în ciuda faptului că deficitul de personal este de aproximativ 40%.

„Ne confruntăm într-adevăr cu o lipsă de personal, dar lucrul acesta nu îl putem pune pe seama unui eşec de organizare administrativă. (…) În momentul de faţă, am avea nevoie de colegi noi, cel puţin la Departamentul Juridic, având în vedere volumul foarte-foarte mare de documente pe care trebuie să le gestionăm, dar pe parcursul ultimului an nu am avut probleme deosebite şi în niciun caz nu pot să vorbesc despre o situaţie de eşec”, a precizat prefectul Capitalei.

Acesta afirmă, într-un mesaj transmis de Ziua Instituţiei Prefectului, că, în actualul context, scopul comun trebuie să fie, în primul rând, siguranţa cetăţenilor.

”Astăzi, când ne confruntăm cu provocări fără precedent la nivel european, cetăţenii municipiului Bucureşti aşteaptă de la administraţia publică să dea serviciului public o dimensiune democratică cu un conţinut contemporan, adecvat provocărilor cu care ne confruntăm. În acest context, al preocupărilor pentru o adecvare a administraţiei publice la provocările viitorului, trebuie să ieşim mai puternici, mai solidari, mai bine pregătiţi pentru a valorifica potenţialul de care dispunem. Fără unitate şi coeziune, situaţiile de criză ar fi mai greu de depăşit, acţiunile comune trebuie să ne ghideze mai departe şi să ne dea încredere în viitorul nostru comun. În actualul context, scopul nostru comun trebuie să fie, în primul rând, siguranţa cetăţenilor, iar responsabilitatea şi prudenţa trebuie să ne ghideze permanent”, se arată în mesajul prefectului.

Ziua Instituţiei Prefectului este marcată la 2 aprilie, semnificând data la care, în anul 1864, a fost instituită, prin lege, noţiunea de ”prefect”.

Instituită prin Legea 348/2018, această zi se sărbătoreşte anual începând din 2019.

Noţiunea de „prefect” în România era întâlnită în Muntenia şi în Moldova înainte de Unirea Principatelor din 1859, dar pe atunci purtau denumirea de „ispravnici de judeţe” sau „ispravnici administratori”, cea de „prefect” fiind instituită propriu-zis prin Legea comunală din 1 aprilie 1864 şi prin Legea pentru înfiinţarea consiliilor judeţene din 2 aprilie 1864, potrivit www.cdep.ro.

În prezent, prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu.

Instituţia Prefectului este o instituţie publică, cu personalitate juridică, având patrimoniu propriu şi buget propriu. Până în anul 2004, prefectul a fost demnitar al statului român, funcţie politică având rolul de a reprezenta Guvernul la nivel local, iar din 2004 acesta se bucură de o reglementare de sine stătătoare, odată cu adoptarea Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Conform acestei legi „prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local (…), garantul respectării legii şi a ordinii publice la nivel local”, care „conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale”.