O nouă schemă de ajutor de stat pentru firme mici. Proiecte de peste 2 milioane de euro

‘Ministerul Finanţelor are această schemă mare de ajutor de stat, de 10 milioane de euro. Acum, împreună cu ministerul Economiei, avem în vedere o nouă schemă care să vizeze şi business-urile ceva mai reduse, o schemă care să înceapă de la două milioane de euro. (…) La 10 milioane avem acum proiectele prin planul de investiţii Junker şi, de aceea, am simţit nevoia să umplem şi acest gol pe o piaţă a proiectelor de o valoare mai mică. Bugetul şi toate celelalte condiţii sunt în analiză’, a explicat luni Anca Dragu, în cadrul conferinţei de prezentare a raportului de activitate al Consiliului Concurenţei.

Pe de altă parte, ministrul Finanţelor susţine că este necesară o aplicare eficientă a regulilor ajutorului de stat, fără discriminare între companiile publice şi cele private, care să conducă la raţionalizarea şi eficientizarea utilizării banului public şi la creşterea competitivităţii economice.

În privinţa companiilor de stat, ministrul Finanţelor susţine că acestea pot fi sprijinite prin măsuri economice sau de ordin social, dar doar cu condiţia aplicării unor planuri de restructurare care să ducă la eficientizarea lor.

‘Statul, în general, (şi MFP) are în proprietate întreprinderi publice. Unele se confruntă cu dificultăţi financiare ce acumulează datorii restante. În acest context, este important ca statul să le trateze pe principii de eficienţă economică, să nu permită menţinerea pe piaţă a companiilor generatoare de pierderi în orice condiţii şi să ia măsuri pentru restructurarea lor. Practic, pot fi agenţi economici, fie publici fie privaţi care, printr-un comportament inadecvat, să distorsioneze regulile pieţei. Pentru a soluţiona problemele companiilor în dificultate, statul poate recurge, din raţiuni de ordin economic, în condiţii similare unui operator privat atunci când este vorba de stat ca acţionar, sau de ordin social, pentru păstrarea locurilor de muncă, la anumite măsuri de finanţare, cum ar fi injecţii de capital, ştergere sau eşalonare de datorii sau acordare de garanţii de stat. În orice caz, statul trebuie să condiţioneze sprijinul acordat acestora prin implementarea de programe de restructurare care să conducă la viabilizarea şi asigurarea sustenabilităţii pe termen lung’, a subliniat ministrul Finanţelor Publice.

‘Ni se reproşează că am sprijinit mai mult dezvoltarea companiilor multinaţionale, oferind ajutor de stat unor proiecte mari la care capitalului românesc i-a fost greu să se asocieze. Împreună cu MFP, pregătim o nouă schemă de ajutor de stat, într-un cuantum ceva mai mic. Nu dorim discriminare între capitalul românesc şi cel străin, nici nu avem cum, dar ne gândim că există investitori care pot dezvolta proiecte mai mici şi să beneficieze şi ei de ajutor de stat. Dorinţa Guvernului din care fac parte este să sprijine producţia oriunde în România’, a explicat Borc în cadrul conferinţei de prezentare a raportului de activitate al Consiliului Concurenţei.

El a vorbit, cu această ocazie, despre ajutoarele de stat acordate transparent, conform legislaţiei în vigoare, dar şi despre ajutorul de stat mascat de care au beneficiat companiile de stat de-a lungul ultimilor zeci de ani, fapt care a distorsionat concurenţa pe piaţă şi a dezavantajat companiile care au avut relaţii de afaceri cu întreprinderile de stat, dar care nu şi-au încasat banii din aceste relaţii. ‘Lucrăm să descâlcim aceste aspecte care durează de zeci de ani şi care nu au făcut, deşi poate intenţiile au fost bune, decât să complice şi mai mult situaţia unor societăţi aflate acum în insolvenţă sau în pragul insolvenţei’, a mai spus Borc.

În acest context, ministrul Borc a reamintit angajamentul Guvernului de a acţiona în sensul depolitizării companiilor de stat, însă a atras atenţia că acest lucru nu poate fi realizat în şase luni şi doar prin numirea unui CEO profesionist, ci durează câţiva ani şi trebuie să implice întregul personal.

‘Favorizarea companiilor de stat, fie prin ajutor de stat mascat, fie prin relaţii privilegiate cu alte companii, canalizarea resurselor lor în scopuri politice, nu au făcut decât să decapitalizeze companiile cu care au intrat în relaţii de afaceri, au distorsionat procesul de achiziţii publice, prin licitaţii mai mult sau mai puţin corecte. Tot acest mecanism pentru a profesionaliza aceste întreprinderi sperăm să fie continuat de noul Guvern, astfel încât să întoarcă aceste aceste dezavantaje, care acum reprezintă o frână pentru economie, în motoare de dezvoltare prin stabilirea unei concurenţe sănătoasă în piaţă’, a adăugat Costin Borc.