O nouă ţară intră în Uniunea Europeană. Se află la doar câteva sute de kilometri de România – Ce trebuie să ştii despre viitorul membru al UE şi ce relaţii are România cu statul Muntenegru

Muntenegru în UE – Pentru prima oară după 2011, când UE a închis negocierile de aderare cu Croaţia, UE se află în situaţia de a închide în curând negocierile cu un alt stat candidat, Muntenegru, a afirmat Comisia Europeană în raportul său anual privind politica de extindere, scrie Agerpres.

Aceasta demonstrează eforturile susţinute ale Muntenegrului de a avansa pe calea europeană şi a pune în aplicare reformele necesare pentru a transforma aderarea la UE în realitate, mai scrie executivul UE.

Comisia consideră că negocierile de aderare cu Muntenegru ar putea fi încheiate, în mod realist, până la finalul anului 2026.

Tratatul de aderare ar trebui apoi ratificat de toate cele 27 de state membre actuale, ceea ar putea permite ca aderarea efectivă a Muntenegrului să aibă loc în 2028, scrie Agerpres.

Muntenegru este un stat situat în sud-estul Europei, în regiunea Balcanilor de Vest, pe țărmul Mării Adriatice. Cu o suprafață de aproximativ 13.812 km², țara se remarcă printr-un peisaj divers, care îmbină litoralul adriatic, zonele montane și parcurile naturale.

Deși este unul dintre cele mai mici state europene ca suprafață și populație, Muntenegru are o importanță strategică în regiune, atât prin poziția sa geografică, cât și prin potențialul turistic și parcursul său de integrare europeană.

Populație și structură demografică

Muntenegru are o populație de aproximativ 623.000–633.000 de locuitori, potrivit estimărilor internaționale pentru perioada 2025. Densitatea populației este de aproximativ 46 de locuitori pe kilometru pătrat, ceea ce reflectă caracterul relativ puțin populat al țării.

Capitala, Podgorica, este principalul centru administrativ, economic și comercial, concentrând o parte importantă a populației și a activităților economice. Alte orașe importante sunt Nikšić, Cetinje, Bar și Bijelo Polje.

Din punct de vedere demografic, Muntenegru se caracterizează printr-o diversitate etnică și culturală specifică Balcanilor. Conform recensământului din 2023, principalele comunități sunt:

– Muntenegrenii – aproximativ 41,1% din populație;

– Sârbii – aproximativ 32,9%;

– Bosniacii – aproximativ 9,5%;

– Albanezii – aproximativ 5%;

– Alte comunități etnice, inclusiv musulmani, romi și croați.

Din punct de vedere lingvistic, limba muntenegreană este limba oficială, însă sârba, bosniaca, albaneza și croata sunt, de asemenea, utilizate. Religia predominantă este creștinismul ortodox, alături de comunități musulmane și catolice.

Țara se confruntă cu provocări demografice precum îmbătrânirea populației, migrația externă și depopularea unor regiuni rurale, în special în nord. În paralel, Podgorica și localitățile de pe litoral continuă să atragă populație și investiții.

Economia

Economia Muntenegrului este una de dimensiuni reduse, dar relativ deschisă, având ca principal motor sectorul serviciilor. Turismul, comerțul, transporturile, industria ospitalității și construcțiile contribuie semnificativ la activitatea economică.

Potrivit Oficiului de Statistică al Muntenegrului (MONSTAT), PIB-ul nominal al țării a ajuns la aproximativ 7,645 miliarde de euro în 2024, în creștere față de 7,069 miliarde de euro în 2023. PIB-ul pe cap de locuitor a fost de aproximativ 12.260 de euro, iar creșterea economică reală în 2024 s-a situat la 3,2%.

Structura economiei evidențiază predominanța serviciilor, care generează aproximativ trei sferturi din valoarea adăugată brută. Agricultura și industria au ponderi mai reduse, deși rămân importante pentru anumite regiuni și comunități locale.

– Turismul: unul dintre cele mai importante sectoare economice, susținut de litoralul adriatic și de turismul montan.

– Serviciile: comerțul, transporturile, serviciile financiare și sectorul imobiliar au o contribuție semnificativă.

– Construcțiile: dezvoltarea infrastructurii și a proiectelor imobiliare, în special în zonele turistice, atrage investiții.

– Agricultura: include viticultura, producția de măsline, creșterea animalelor și produsele alimentare tradiționale.

Economia rămâne dependentă de cererea turistică externă, de importuri și de investițiile străine. Printre provocările sale se numără diversificarea bazei economice, reducerea deficitului comercial și creșterea productivității.

Puterea de cumpărare și moneda utilizată

Moneda oficială utilizată în Muntenegru este euro (EUR), deși țara nu este membră a Uniunii Europene și nici a zonei euro. Muntenegru utilizează unilateral moneda europeană, fără a face parte din mecanismele monetare ale Eurosistemului și fără a avea o politică monetară proprie.

În ceea ce privește puterea de cumpărare, nivelul de trai este inferior mediei Uniunii Europene, dar relativ ridicat în comparație cu unele state din Balcanii de Vest. Potrivit datelor Comisiei Europene pentru 2023, PIB-ul pe locuitor exprimat în standardele puterii de cumpărare (PPS) reprezenta aproximativ 51,3% din media UE.
Statistical data

Această diferență se reflectă în nivelul veniturilor, al salariilor și în capacitatea de consum a populației. Există, de asemenea, diferențe importante între zonele urbane, litoral și regiunile rurale din nordul țării.

Prețurile din zonele turistice, precum Budva, Kotor și Tivat, pot fi considerabil mai ridicate în sezonul estival, în special în domeniul cazării, restaurantelor și serviciilor turistice. Prin urmare, Muntenegru poate fi o destinație accesibilă în anumite perioade ale anului, însă nu trebuie considerată automat o țară ieftină.

Capitala și principalele orașe

Podgorica

Este capitala și principalul centru administrativ, economic și comercial al țării. Orașul găzduiește instituțiile centrale, universitățile și o mare parte a activităților economice.

Kotor

Un important centru istoric și turistic, cunoscut pentru orașul vechi medieval și Golful Kotor, inclus în patrimoniul UNESCO.

Budva

Una dintre cele mai cunoscute stațiuni de pe litoral, cu plaje, hoteluri, restaurante și o viață de noapte activă.

Tivat

Cunoscut pentru marina Porto Montenegro, infrastructura turistică și dezvoltarea segmentului de turism de lux.

Cele mai importante destinații turistice

Turismul reprezintă unul dintre pilonii economiei muntenegrene, țara beneficiind de o combinație atractivă între litoralul Mării Adriatice, patrimoniul istoric și peisajele montane.

Golful Kotor

Una dintre cele mai spectaculoase atracții ale țării, cu peisaje montane, localități istorice și o arhitectură mediteraneeană aparte. Kotor și Perast sunt principalele puncte de interes.

Sveti Stefan

Insula-legată de continent printr-un istm îngust este una dintre imaginile emblematice ale Muntenegrului și un simbol al turismului de lux.

Parcul Național Durmitor

Destinație importantă pentru turismul montan, drumeții și sporturi de aventură. Parcul este inclus în patrimoniul mondial UNESCO.

Lacul Skadar

Cel mai mare lac din Balcani, cunoscut pentru biodiversitate, observarea păsărilor și turismul ecologic.

Ulcinj

Cunoscut pentru plaja Velika Plaža, una dintre cele mai lungi plaje de pe coasta Adriaticii, dar și pentru influențele culturale albaneze și otomane.

Mănăstirea Ostrog

Un important loc de pelerinaj ortodox, construit în stâncă, vizitat anual de numeroși turiști și credincioși.

Diversitatea ofertei turistice permite Muntenegrului să atragă atât turiști interesați de vacanțe pe litoral, cât și vizitatori pasionați de natură, cultură, gastronomie și activități în aer liber.

Relațiile dintre Muntenegru și România

Relațiile dintre România și Muntenegru sunt caracterizate de cooperare politică, diplomatică și economică, cele două state având interese comune în stabilitatea și dezvoltarea regiunii Balcanilor de Vest.

România a recunoscut independența Muntenegrului la 13 iunie 2006, la scurt timp după proclamarea acesteia, iar relațiile diplomatice au fost stabilite la 9 august 2006. De atunci, cele două țări au dezvoltat un dialog bilateral constant și au cooperat în cadrul NATO și al altor organizații internaționale.

Un element important al relației bilaterale îl reprezintă susținerea de către România a parcursului european al Muntenegrului. România sprijină integrarea țării în Uniunea Europeană și reformele instituționale necesare acestui proces.

Cooperarea economică și comercială

Schimburile comerciale dintre cele două state au un potențial de dezvoltare, însă volumul lor rămâne relativ modest. Potrivit Camerei de Comerț și Industrie a României, valoarea schimburilor comerciale bilaterale a fost de aproximativ 26,94 milioane de euro în 2023.

În septembrie 2024, reprezentanții celor două medii de afaceri au discutat despre oportunități de colaborare în trei domenii importante:
– Turism și dezvoltarea conexiunilor aeriene, inclusiv prin posibile zboruri charter;
– Energie și modernizarea infrastructurii energetice;
– Construcții civile și dezvoltarea infrastructurii.
La momentul comunicatului CCIR, în România activau 27 de companii cu capital muntenegrean.

Turismul și mobilitatea cetățenilor

Muntenegru reprezintă o destinație turistică atractivă pentru români, în special datorită litoralului adriatic, peisajelor naturale și proximității geografice relative. La rândul său, România poate reprezenta o piață de interes pentru operatorii turistici muntenegreni.

Relațiile dintre cetățeni sunt facilitate și de regimul de călătorie: cetățenii muntenegreni pot intra și rămâne în România până la 90 de zile fără viză, în condițiile regimului aplicabil.

Muntenegru este o economie mică, dar cu un potențial turistic și investițional important, susținut de poziția strategică la Marea Adriatică, de moneda euro și de perspectiva aderării la Uniunea Europeană.

Pentru România, Muntenegru reprezintă atât o destinație turistică în dezvoltare, cât și un partener regional cu oportunități de colaborare în domenii precum turismul, energia, infrastructura și comerțul.

În contextul integrării europene și al dezvoltării economice a Balcanilor de Vest, Muntenegru are șansa de a-și consolida poziția de destinație turistică internațională și de a deveni un partener economic tot mai relevant pentru statele din regiune, inclusiv pentru România.