O prietenie controversată. Mega-proiecte făcute de companii din China în Serbia, contracte fără licitaţii şi sub incidenţa riscurilor de corupţie (analiză)
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2025/12/belgrad_74307200.jpg)
Serbia şi China au semnat un acord bilateral de cooperare economică şi tehnică în 2009, care, cu o anexă adăugată în 2013 – la un an după venirea la putere a preşedintelui sârb Aleksandar Vucic – permite companiilor chineze să fie scutite de participarea la licitaţiile publice, scrie Agerpres.
Conform datelor publicate de Forbes Serbia, din 25 de proiecte majore de construcţie sau reconstrucţie de autostrăzi, drumuri expres sau căi ferate, giganţii chinezi din domeniul construcţiilor sau filialele acestora înregistrate în Serbia sunt responsabile de 17.
Companiile chineze îşi aleg subcontractanţii sârbi şi pot include clauze de confidenţialitate în contracte.
Potrivit ziarului digital „Nova”, printr-o „regulă nescrisă”, contractele ajung de obicei în mâinile unor companii apropiate de formaţiunea guvernamentală SNS (Partidul Progresist Sârb, populist – n.r.), în timp ce săptămânalul „Nova Ekonomija” subliniază că adesea costurile cresc vertiginos.
Avertismentul Bruxelles-ului
Cel mai recent raport al Comisiei Europene (CE) privind candidatura Serbiei la UE, publicat în noiembrie, evidenţiază că transparenţa proiectelor atribuite prin acorduri internaţionale este limitată şi creşte riscul de corupţie.
„Serbia continuă să ocolească legislaţia naţională în acest domeniu prin acorduri interguvernamentale şi legi speciale”, se arată în document.
În 2024, achiziţiile publice au reprezentat 10,87% din PIB-ul Serbiei, iar valoarea contractelor exceptate de la reglementări a ajuns la 5,7 miliarde de euro, acordurile interguvernamentale fiind a doua cea mai mare justificare legală (1,2 miliarde de euro), potrivit executivului european.
„Guvernul Serbiei nu a depus niciodată eforturi pentru a convinge cetăţenii că acţiunile sale sunt în interesul public”, a declarat pentru EFE Nemanja Nenadic de la Transparency Serbia, un ONG anticorupţie.
Nenadic explică faptul că guvernul sârb justifică de obicei recurgerea la acordurile internaţionale prin aceea că astfel de acorduri garantează finanţarea şi că, fără ele, nu ar exista resurse pentru proiecte mari.
„Totuşi, astăzi, acest argument îşi pierde din credibilitate, deoarece avem exemple de finanţare prin împrumuturi de la alţi creditori, precum şi de la bănci locale”, susţine expertul.
Prăbuşire soldată cu 16 morţi
Unul dintre cele mai tragice exemple asociate cu această presupusă corupţie este prăbuşirea copertinei de beton de la gara Novi Sad din nordul Serbiei, la 1 noiembrie 2024, care s-a soldat cu 16 morţi şi a declanşat cele mai mari proteste din ţară din ultimele decenii.
Construcţia gării a fost realizată de companiile de stat chineze CRIC şi CCCC, care, potrivit procuraturii sârbe, au subcontractat altor companii şi au realizat un profit de cel puţin 18 milioane de dolari.
„Power China” este cea mai mare companie chineză din Serbia, iar filiala sa din Belgrad, fondată în 2017, a înregistrat venituri totale de aproximativ 220 de milioane de euro în 2024, potrivit „Forbes Serbia”.
Această companie a obţinut proiecte majore în Serbia, inclusiv Expo 2027, Stadionul Naţional de Fotbal şi prima linie a metroului din Belgrad, cu o valoare totală estimată care depăşeşte 2,7 miliarde de euro.
În august, fostul ministru al construcţiilor, Tomislav Momirovic, a fost arestat pentru presupusă corupţie în modernizarea liniei de cale ferată Belgrad-Budapesta, un proiect aparţinând tot companiei „Power China” în cadrul căruia se suspectează că Serbia a suferit pierderi de peste 115 milioane de dolari.
La nivel global, „Power China” are peste 180.000 de angajaţi şi operează în peste 100 de ţări.
Opoziţia parlamentară şi mişcarea civilă „Get Going for Change” au solicitat Biroului Internaţional de Expoziţii (BIE) anularea Expo 2027, invocând lipsa de transparenţă, practici potenţial corupte şi riscuri de securitate, într-o petiţie care a strâns peste 119.000 de semnături.
Un studiu dezvăluie că suprafaţa proiectului s-a extins de la 119 la 813 hectare fără justificare, în timp ce statul achiziţionează terenuri la preţuri de până la 100 de ori mai mari decât valoarea reală de vânzare.
Politologul Vuk Vuksanovic, de la Centrul pentru Politici de Securitate din Belgrad, a declarat pentru EFE că actele de corupţie se produc doar dacă guvernul local permite acest lucru: „Dacă ţara gazdă (Serbia) nu respectă statul de drept, nici chinezii nu o vor face.”
Conform datelor de la Banca Naţională a Serbiei (NBS), datoria Serbiei faţă de China a crescut de 12 ori în ultimul deceniu, de la circa 305 milioane de euro la aproximativ 3,7 miliarde de euro, şi reprezintă acum 8,5% din datoria externă a ţării.
„Între timp, o bună parte din mandatul său, SNS a prezentat împrumuturile chinezeşti ca fiind în marea lor majoritate investiţii”, a declarat pentru EFE Dragoslav Raseta de la ONG-ul „Novi treci put”.