O repetare a crizei financiare globale din 2008 este puţin probabilă, în pofida turbulenţelor – BERD

„Momentul Lehman a fost asociat cu inovarea financiară, care atunci a fost greşit înţeleasă. Amploarea fenomenului a fost, de asemenea, greşit înţeleasă”, a explicat Javorcik

Oficialul a adăugat: „În cazul SVB, avem de-a face cu un tip învechit de criză, determinat de un mediu cu dobânzi ridicate. Autorităţile de reglementare din SUA au acţionat extrem de rapid pentru a stopa propagarea efectelor negative şi a limita riscurile de contagiune”.

De asemenea, a apreciat economistul şef al BERD, pariurile pieţei pe reducerile de dobânzi în Europa Centrală, în viitorul apropiat, sunt optimiste, deoarece inflaţia s-ar putea menţine la un nivel ridicat o perioadă mai mulgă de timp.

Autorităţile de politică monetară din Europa Centrală, care au fost în prima linie a înăspririi politicii monetare în 2021, caută deocamdată să menţine dobânzile stabile, în condiţiile în care regiunea se confruntă cu o încetinire semnificativă a economiei, în urma efectelor războiului din Ucraina.

Băncile centrale din Ungaria şi Cehia, primele care au început majorarea dobânzilor în urmă cu doi ani, ar putea deveni primele din Europa care scad costurile de împrumut anul acesta, pe fondul aşteptatei replieri a inflaţiei.

Economiştii se aşteaptă ca Banca Centrală din Cehia să fie prima care va reduce dobânzile, în semestrul doi din 2023, în timp ce în privinţa Ungariei părerile sunt împărţite – al doilea sau al treilea trimestru.

„Faţă de precedentele experienţe (două recente episoade de dezinflaţie), FMI previzionează un ritm rapid al dezinflaţiei. În acest sens, credem că aceste previziuni sunt prea optimiste”, a declarat Javorcik.

„Aceasta sugerează că şi opinia conform căreia băncile centrale vor începe curând reducerea dobânzilor sunt destul de optimiste”, a adăugat oficialul BERD.

În ianuarie, FMI estima că inflaţia pe pieţele emergente şi în curs de dezvoltare se va atenua la 8,1% în 2023 şi 5,5% în 2024, dar peste media de dinaintea pandemiei, de 4,9%.