O săptămână de război în Ucraina – Rusia susţine că a preluat controlul celei mai mari centrale nucleare din Ucraina. Kievul a aceptat să poarte noi negocieri cu Rusia. Cele două părți se vor întâlni joi. Rusia anunță că a pierdut 498 de oameni până acum. O explozie a avut loc în apropierea gării din Kiev – Ziua 7 – LIVETEXT

Un consilier al ministerului de interne din Ucraina afirmă că o explozie a avut loc în apropierea gării din Kiev, transmite Reuters miercuri.

Adunarea Generală a ONU solicită cu o majoritate covârșitoare Rusiei să încheie războiul din Ucraina

Adunarea Generală a ONU a adoptat miercuri o rezoluţie care ”cere Rusiei să înceteze imediat utilizarea forţei împotriva Ucrainei”, transmite AFP, relatează Agerpres.

Documentul a fost votat de o majoritate covârşitoare de 141 de ţări. Dintre cele 193 de ţări membre ale organizaţiei, cinci au votat împotrivă, 35 s-au abţinut, printre care China, Cuba, India şi Africa de Sud, şi 12 au decis să nu participe la vot, printre care Venezuela, Maroc şi Etiopia. Pentru a fi adoptată, rezoluţia avea nevoie de sprijinul a două treimi din statele membre care au votat.

Rezultatul a fost întâmpinat cu aplauze.

Cele cinci ţări care au votat împotrivă au fost Rusia, Belarus, Coreea de Nord, Eritreea şi Siria.

Rezoluţia, adoptată la finalul a peste două zile de discursuri în cadrul forumului ONU reunit de luni într-o sesiune specială de urgenţă, cere Moscovei să îşi retragă ”imediat, complet şi necondiţionat toate forţele militare” din Ucraina şi ”condamnă decizia Rusiei de a creşte statutul de alertă al forţelor sale nucleare”.

Adunarea Generală a ONU a fost convocată pentru a vota această rezoluţie după ce Rusia a respins prin veto un text similar în Consiliul de Securitate. În Adunarea Generală nu există dreptul de veto.

Textul, redactat de Uniunea Europeană în coordonare cu Ucraina şi cu aproximativ 100 de co-susţinători, deplânge, de asemenea, în termenii cei mai fermi agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi reafirmă angajamentul faţă de suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială ale acestei ţări, inclusiv ale „apelor sale teritoriale”.

Intitulată „Agresiunea împotriva Ucrainei”, rezoluţia mai solicită acces neîngrădit pentru ajutorul umanitar – pe fondul unor discuţii dificile în Consiliul de Securitate pe marginea unui proiect de rezoluţie franco-mexicană pe aceeaşi temă – şi „deplânge implicarea Belarusului” în atacul asupra Ucrainei.

Ambasadorul Ucrainei la ONU, Serghei Kisliţia, a denunţat chiar înainte de vot de la tribuna ONU un „genocid” în curs de desfăşurare în ţara sa, comis de Rusia, îndemnând la „acţiune” din partea comunităţii internaţionale pentru a nu repeta ceea ce a făcut Hitler.

Rusia anunță bilanțul pierderilor înregistrate în Ucraina. 498 de militari morți și 1.597 de răniți

Ministerul Apărării de la Moscova a comunicat miercuri că 498 de militari ruşi au murit şi alţi 1.597 au fost răniţi de la declanşarea operaţiunii militare în Ucraina, a transmis agenţia RIA, potrivit Reuters.

Este prima dată când Moscova anunţă un bilanţ al pierderilor din rândul forţelor sale.

Pe de altă parte, Ministerul Apărării a transmis că mai mult de 2.870 de soldaţi şi ‘naţionalişti’ ucraineni au fost ucişi şi aproximativ 3.700 răniţi, conform agenţiei Interfax.

Aceste cifre nu pot fi verificate în mod independent şi nu există deocamdată un comentariu din partea Ucrainei, menţionează Reuters.

UE sancționează 22 de ofițeri superiori din Belarus pentru că au sprijinit agresiunea rusă împotriva Ucrainei

Uniunea Europeană a adăugat miercuri 22 de ofiţeri superiori din forţele armate din Belarus pe lista sa neagră a persoanelor sancţionate pentru sprijinirea invadării Ucrainei de către Rusia, se arată într-un comunicat, relatează AFP.

”Având în vedere gravitatea situaţiei şi faptul că Belarusul participă la o invazie rusă neprovocată împotriva Ucrainei autorizând o agresiune militară de pe teritoriul său, Consiliul consideră că este oportun să fie adăugate 22 de persoane pe lista persoanelor fizice şi juridice, entităţi şi organisme supuse unor măsuri restrictive”, se arată în comunicatul cu lista de nume, grade şi funcţii ale ofiţerilor, publicat în Jurnalul Oficial al UE.

Noi negocieri între Rusia și Ucraina se vor desfășura joi

Delegaţia ucraineană este aşteptată joi în Belarus pentru noi negocieri ruso-ucrainene, a declarat miercuri negociatorul rus Vladimir Medinski, precizând că o încetare a focului va fi discutată la aceste noi tratative, după prima rundă de negocieri desfăşurată luni şi încheiată fără rezultat.

”Delegaţia ucraineană a plecat deja de la Kiev. Aşteptăm să sosească aici mâine dimineaţă”, a declarat Medinski, potrivit AFP. Preşedinţia de la Kiev a confirmat între timp că delegaţia ucraineană se îndreaptă către locul negocierilor.

Potrivit negociatorului rus, cele două părţi au ales ”împreună” pentru tratative un loc din Belarus situat ”nu departe de frontiera cu Polonia”.

Armata rusă va securiza un coridor pentru delegaţia rusă, a mai spus Vladimir Medinski, potrivit agenţiei TASS, citată de Reuters.

Agenţia ucraineană de presă UNIAN anunţase puţin mai devreme că Ucraina a acceptat să poarte noi negocieri cu Rusia miercuri seară, menţionând o declaraţia a şefului delegaţiei ucrainene, parlamentarul David Arakamia.

Germania oferă alimente, cazare și transport gratuit cu trenul ucrainenilor care fug de război

Sute de mii de ucraineni fug de conflictul din ţara lor, iar mulţi dintre ei nu doresc să rămână în ţări vecine precum Ungaria sau Polonia, relatează DPA, citată de Agerpre.

Aproximativ 5.000 au ajuns până acum în Germania, potrivit cifrelor oficiale. Se crede că numărul real al celor care au ajuns în Germania este mai mare, deoarece nu există restricţii de călătorie sau controale la frontieră între Polonia şi Germania.

În ultimele zile, trenuri regulate de lungă distanţă au adus în mod constant persoane din Polonia. Începând de duminică, orice persoană cu un paşaport ucrainean sau o carte de identitate ucraineană poate călători gratuit în trenurile de lungă distanţă cu destinaţia Germania.

Numai în noaptea de marţi spre miercuri, aproximativ 1.300 de refugiaţi din Ucraina au sosit cu trenul, via Polonia, în gara principală din Berlin. În timpul nopţii, voluntarii au împărţit mâncare şi băutură celor care au sosit.

Refugiaţii care au călătorit mai departe spre vest, până la gara principală din Frankfurt, au fost întâmpinaţi marţi de lucrători de caritate, precum şi de personal al autorităţilor locale de sănătate şi de asistenţă socială şi de poliţie.

Se organizează cazare în mai multe oraşe germane.

La Berlin, potrivit senatorului pentru afaceri sociale Katja Kipping, urmează să fie amenajate noi locuri de cazare în cursul săptămânii.

În Schwerin, în nord-est, femeile şi copiii ucraineni sunt cazaţi într-un cămin de tineret. Bărbaţilor care au vârstă de luptă li s-a interzis să părăsească Ucraina.

La Hanovra, o sală de târg este amenajată ca loc de cazare de urgenţă, cu o capacitate maximă planificată de 1.200 de persoane.

La o reuniune a miniştrilor de interne din cele 16 landuri germane, ar fi fost exprimată o mare disponibilitate de a găzdui refugiaţi.

Acceptarea de către Germania a aproximativ un milion de persoane, în principal din Orientul Mijlociu, în timpul crizei refugiaţilor din 2015-2016, este încă proaspătă în memoria multor persoane.

Ucraina a acceptat să poarte noi negocieri cu Rusia miercuri seara

Ucraina a acceptat să poarte noi negocieri cu Rusia miercuri seară, anunţă agenţia ucraineană de presă UNIAN, după ce negocierile de luni pentru încheierea unui armistiţiu în urma declanşării invaziei ruse nu au adus un rezultat, relatează Agerpres.

Potrivit agenţiei ucrainene, acordul pentru participarea la noua rundă de negocieri a fost anunţat de şeful delegaţiei Kievului, parlamentarul David Arakamia.

Nu sunt menţionate locul şi ora negocierilor. Potrivit agenţiei ruse TASS, discuţiile ar urma să se desfăşoare în regiunea Brest din Belarus.

Moscova a transmis anterior că este pregătită pentru noi negocieri, dar Kievul negase că acestea s-ar putea desfăşura miercuri.

Livrările de arme dinspre Occident către Ucraina ar putea duce la incidente militare între NATO și Rusia, susține un oficial al MAE rus

Unul dintre vice-miniştrii ruşi de externe, Alexandr Gruşko, a atenţionat miercuri că ”nu există garanţii” că nu vor avea loc ciocniri militare între Rusia şi NATO în contextul în care statele Alianţei Nord-Atlantice aprovizionează cu armament Ucraina, relatează agenţia DPA.

”Apar riscuri (…) Desigur că suntem îngrijoraţi de livrările de arme. Tot acest lucru este foarte periculos”, a declarat oficialul rus pentru postul de televiziune Rossiya-24, făcând referire la transporturile de arme care merg către Ucraina pentru susţinerea acestei ţări în faţa invaziei ruse.

”Nu există garanţii că nu vor surveni unele incidente”, a insistat Alexandr Gruşko, avertizând asupra unei posibile escaladări.

Moscova recunoaște că sancțiunile occidentale reprezintă o lovitură serioasă pentru economia Rusiei

Sancţiunile financiare aspre impuse de SUA, Uniunea Europeană şi aliaţii occidentali au dat o lovitură serioasă economiei Rusiei, a recunoscut purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenţiilor de presă ruse, transmite miercuri dpa, relatează Agerpres.

„Economia rusă se află acum sub o presiune serioasă şi o lovitură serioasă, aş spune”, a afirmat Peskov.

El a adăugat însă ca: „Există o marjă de siguranţă, există potenţial şi există planuri. O muncă neobosită este în desfăşurare. Vom rămâne în picioare”.

Potrivit lui Peskov, Rusia are încă rezerve pentru a-şi proteja economia.

Rusia va răspunde sancţiunilor Occidentului cu un „cap limpede” şi „fără a se împuşca singură în picior”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Efectele măsurilor punitive ale Occidentului au fost vizibile mai ales în sectorul bancar. Multe bancomate au rămas fără bani şi, în unele cazuri, nu mai sunt posibile nici plăţile cu carduri.

Prăbuşirea cursului rublei îi face de asemenea pe ruşi să se teamă tot mai mult că economiile lor ar putea s-ar putea evapora.

În acest timp, Banca Centrală a Rusiei afirmă că situaţia este sub control.

Kievul dezminte că oraşul Herson ar fi fost capturat de forţele ruse

O înregistrare video postată miercuri pe social media de un consilier al ministrului de interne ucrainean arată o persoană îmbrăcată în civil care se apropie de un tanc şi apoi ridică şi flutură drapele ucrainene, strigând ‘Glorie Ucrainei!”, relatează Reuters.

Consilierul Anton Heraşcenko a afirmat că în video apar civili din Herson, aflat în sudul Ucrainei, luând drapele de la invadatorii ruşi în centrul oraşului.

Anterior, Heraşcenko vorbise despre victime multiple în rândul civililor, precizând că populaţia din Herson îşi apără oraşul folosind sticle incendiare.

Moscova a anunţat miercuri că a cucerit oraşul Herson, care ar fi cea mai importantă captură de la începerea invaziei sale în ţara vecină, în urmă cu o săptămână.

Pe de altă parte, un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că Rusia încă nu a capturat oraşul Herson şi că au loc lupte pe stradă în acest port aflat la vărsarea fluviului Nipru în Marea Neagră.

”Oraşul nu a căzut, partea noastră continuă apărarea”, a spus consilierul respectiv, Oleksii Arestovici.

UE exclude şapte bănci ruseşti din sistemul SWIFT

Uniunea Europeană exclude şapte bănci ruseşti din sistemul SWIFT, ca parte a sancţiunilor impuse pentru invadarea Ucrainei de către Rusia, a informat miercuri Jurnalul Oficial al UE, transmite Reuters.

Băncile, care au la dispoziţie zece zile să-şi lichideze operaţiunile SWIFT, sunt VTB, al doilea grup bancar din Rusia, alături de Bank Otrkitie, Novikombank, Promsvyazbank, Bank Rossiya, Sovcombank şi VEB.

Un oficial UE de rang înalt a explicat că băncile de pe listă au fost alese pe baza legăturilor lor cu statul rus, băncile publice fiind deja supuse sancţiunilor în urma anexării Crimeei de către Rusia în 2014.

„Toate aceste bănci au fost excluse din SWIFT pe baza legăturilor lor cu statul şi a conectării implicite la efortul de război. Am impus o interdicţie generală asupra sistemului bancar”, a precizat oficialul.

Sberbank, cel mai mare grup bancar rusesc, şi Gazprombank, nu au fost incluse pe listă deoarece sunt principalele canale pentru plata gazelor şi petrolului din Rusia, pe care statele UE încă le cumpără, în pofida conflictului. Dar cele două bănci sunt supuse altor sancţiuni.

Decizia de a exclude unele bănci ruseşti din sistemul SWIFT utilizat pentru tranzacţii în valoare de mii de miliarde de dolari la nivel mondial a fost anunţată în weekend într-un comunicat comun al SUA, Comisiei Europene, Marii Britanii şi Canadei.

Eliminarea Rusiei din sistemul SWIFT a fost mult timp o opţiune inacceptabilă pentru mai multe state europene înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, din cauza pagubelor potenţiale pe care le-ar fi produs economiilor lor. UE şi SUA au căutat modalităţi pentru a limita impactul asupra tranzacţiilor care au legătură cu energia, de exemplu prin excluderea unora dintre cele mai mari bănci ruseşti de la această măsură.

Sistemul SWIFT, care transmite mesaje între mai mult de 11.000 de instituţii financiare şi companii, este un element central al sistemului financiar mondial şi incapacitatea de a accesa acest sistem ar provoca pagube economice serioase.

Convorbirile dintre Ucraina şi Rusia vor fi reluate miercuri (oficial ucrainean, citat de TASS)

O a doua rundă de discuţii între Rusia şi Ucraina va avea loc miercuri, a relatat agenţia de presă de stat rusă TASS, care a citat un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, transmite Reuters.

TASS a precizat că respectivul consilier al şefului statului ucrainean, pe care l-a identificat în persoana lui Oleksii Arestovici, a făcut respectivele declaraţii la postul de televiziune Ukraine-24 TV.

Rusia susţine că a preluat controlul celei mai mari centrale nucleare din Ucraina

Forţele ruse deţin controlul celei mai mari centrale nucleare din Ucraina, anunţă miercuri Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (AIEA), citând informaţii de la Moscova, scrie Agerpres.

Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a fost informat de diplomaţi ruşi de la Viena, unde se află sediul agenţiei, transmite dpa.

Într-o scrisoare a ambasadei Rusiei către AIEA se afirmă că personalul centralei de la Zaporojie continuă să asigure funcţionarea în siguranţă, iar nivelurile de radiaţii sunt normale.

În Ucraina funcţionează 15 reactoare nucleare, în patru centrale.

Grossi a avertizat deja despre pericolul unui accident atomic grav, în contextul luptelor care se dau de o săptămână, de când forţele ruse au invadat ţara.

Consiliul guvernatorilor AIEA urmează să se întrunească miercuri pentru a discuta situaţia.

Anterior, Kievul raportase agenţiei că ţine în continuare legătura cu toate centralele ucrainene, care funcţionează normal.

Potrivit lui Anton Gheraşcenko, consilier al ministrului ucrainean de interne, forţele ruse încearcă să captureze şi centrala atomică Ucraina Sud, situată la circa 350 de km la vest de Zaporojie. Au fost observate mai multe elicoptere care se îndreptau spre acest obiectiv.

Militarii ruşi au ocupat de săptămâna trecută centrala atomică dezafectată de la Cernobîl. Ulterior, s-a înregistrat o uşoară creştere a nivelului radiaţiilor la locul catastrofei din 1986. Se pare că motivul a fost ridicarea prafului de pe solul încă radioactiv din zonă, scrie dpa.

Rogozin: Rusia va considera orice accesare ilegală a sateliţilor săi drept o justificare pentru război

Rusia va considera orice accesare ilegală a sateliţilor săi drept o justificare pentru război, a anunţat miercuri directorul Agenţiei spaţiale ruse (Roskosmos), Dmitri Rogozin, potrivit Reuters.

Rogozin a dezminţit informaţiile apărute în media potrivit cărora centrele de control al sateliţilor din Rusia ar fi fost piratate în contextul invaziei militare ruse în Ucraina şi a avertizat cu privire la orice încercări de a face acest lucru, a relatat agenţia de presă rusă Interfax.

Şeful Roskosmos a adăugat că agenţia pe care a conduce doreşte ca firma specializată în tehnologii avansate OneWeb, ce are sediul în Marea Britanie, să furnizeze garanţii că sateliţii săi nu vor fi utilizaţi împotriva Rusiei.

În absenţa acestor garanţii, Rusia va anula preconizata lansare, la 4 martie, a 36 de sateliţi OneWeb de la centrul spaţial Baikonur, aflat în Kazahstan, fără a plăti compensaţii firmei britanice, a subliniat Dmitri Rogozin.

Trupele ruse se află tot mai aproape de Kiev, a anunţat primarul capitalei ucrainene

Rusia a masat trupe tot mai aproape de Kiev, a anunţat miercuri primarul capitalei ucrainene Vitali Kliciko, informează Reuters.

„Ne pregătim şi vom apăra Kievul! Kievul rezistă şi va rezista”, a adăugat Kliciko într-o postare online.

În acelaşi timp, adjuncta ministrului ucrainean al apărării, Hanna Maliar, a declarat că autorităţile verifică informaţiile conform cărora Rusia ar fi atacat cu rachete şi obuze portul Odesa de la Marea Neagră.

Rusia: Serghei Lavrov afirmă că un al treilea război mondial va fi nuclear şi distructiv (RIA)

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat miercuri că, dacă ar fi să aibă loc un al treilea război mondial, acesta ar implica arme nucleare şi ar fi distructiv, a relatat agenţia de presă RIA, citată de Reuters.

Şeful diplomaţiei ruse a mai spus că Rusia, care a lansat săptămâna trecută un atac în Ucraina pe care îl numeşte „operaţiune militară specială”, s-ar confrunta cu un „pericol real” dacă Kievul ar obţine arme nucleare.

Rusia nu va permite Ucrainei să obţină arme nucleare, a insistat Lavrov, citat de TASS.

UE aprobă noi sancţiuni contra Belarusului pentru rolul său de sprijinire a invaziei ruse în Ucraina

Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au aprobat miercuri noi sancţiuni împotriva Belarusului pentru rolul său de sprijinire a invaziei militare ruse în Ucraina, a anunţat preşedinţia franceză a Consiliului UE, transmite Reuters.

Sancţiunile vor viza ”unele sectoare economice, în special cel industria lemnului, siderurgia şi exportul de potasă”, a scris preşedinţia franceză a Consiliului UE pe Twitter.

Un diplomat european a afirmat în această săptămână că obiectivul noilor sancţiuni contra regimului de la Minsk este de a stopa exporturile oricăror altor mărfuri belaruse către UE, în afară de cele care fac deja obiectul unor sancţiuni impuse de Bruxelles după ce preşedintele Aleksandr Lukaşenko a reprimat brutal protestele în urma alegerilor din august 2020.

Navalnîi îi cheamă pe ruşi să protesteze în fiecare zi împotriva războiului din Ucraina

Disidentul rus întemniţat Aleksei Navalnîi a făcut apel la ruşi să iasă zilnic la protest împotriva campaniei militare a Moscovei din Ucraina, a scris miercuri pe Twitter purtătorul său de cuvânt, transmite Reuters.

„Aleksei Navalnîi i-a chemat pe oameni să iasă şi să protesteze împotriva războiului în fiecare zi la ora 19:00 şi în weekenduri la 14:00. În principalele pieţe din oraşele unde locuiţi”, a scris Kira Iarmîş.

Mişcarea lui Navalnîi a făcut deja apel la o campanie de nesupunere civică în semn de protest faţă de invazia rusă din Ucraina.

Navalnîi, cel mai proeminent oponent al preşedintelui Vladimir Putin, a fost arestat anul trecut la revenirea în Rusia din Germania, unde se recupera din ceea ce testele de laborator occidentale au stabilit că a fost o încercare de a-l otrăvi cu un agent neurotoxic în timp ce se afla în Siberia. Rusia dezminte acest lucru, iar de atunci autorităţile ruse au intensificat acţiunile împotriva mişcării sale şi mai multe personalităţi-cheie au fost nevoite să aleagă exilul după ce au fost desemnate de „agenţi străini”.

Peste 450.000 de ucraineni au intrat în Polonia de la începerea invaziei militare ruse

Peste 450.000 de persoane au intrat în Polonia venind din Ucraina de la începerea invaziei militare ruse în ţara vecină, a anunţat miercuri ministrul adjunct de interne polonez Pawel Szefernaker, potrivit Reuters.

Într-o declaraţie pentru postul privat Radio Zet, oficialitatea poloneză a menţionat că marţi au intrat în Polonia aproximativ 98.000 de persoane din Ucraina, faţă de recordul de 100.000 înregistrat în ziua anterioară.

ONU a lansat un apel la strângere de fonduri pentru a finanţa ajutorul umanitar pentru ucraineni, solicitând de urgenţă, marţi, suma de 1,7 miliarde de dolari în acest scop.

Conform datelor ONU, invazia militară rusă a dus la strămutarea unui milion de persoane în interiorul Ucrainei.

În paralel, la Bruxelles, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis că va aloca cel puţin 500 de milioane de euro din bugetul european pentru asistenţă umanitară, după invazia militară rusă din Ucraina.

Ucraina va primi mai multe rachete Stinger şi Javelin din alte ţări şi drone din Turcia

Ucraina va primi mai multe rachete Stinger şi Javelin din alte ţări, precum şi un nou transport de drone din Turcia, a anunţat miercuri ministrul ucrainean al apărării Oleksii Reznikov, informează Reuters.

Mai multe ţări occidentale s-au angajat să furnizeze arme Ucrainei pentru a o ajuta să lupte împotriva invaziei ruse, scrie Agerpres.

În războiul dintre Rusia şi Ucraina, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, un aliat al Kievului în timp ce îşi menajează relaţiile cu Moscova, a criticat săptămâna trecută UE şi NATO pentru o „lipsă de acţiune decisivă”. Cu toate acestea, el se află în tabăra „aliaţilor” occidentali şi a calificat drept „inacceptabilă” invadarea Ucrainei de către trupele ruse.

Lupte grele în oraşele Harkov şi Herson, în a şaptea zi de la începerea invaziei militare ruse

Lupte grele au fost raportate în cursul nopţii de marţi spre miercuri în estul şi sudul Ucrainei, în a şaptea zi de la începerea invaziei militare ruse în ţara vecină, relatează media ucrainene, citate de DPA.

Relatări din oraşul estic Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, arată că forţele ruse au atacat un centru medical militar, scrie Agerpres.

Agenţia de presă UNIAN a informat că, în timpul confruntărilor, armata ucraineană a capturat şase tancuri ruseşti 5-80BWM.

Potrivit agenţiei de presă Ukrinform, în oraşul Herson, din sudul Ucrainei, tancurile ruseşti au tras asupra birourilor Serviciului de informaţii ucrainean SBU.

Anton Heraşcenko, consilier în cadrul Ministerului de Interne ucrainean, a evocat victime multiple în rândul civililor şi a spus că populaţia din Herson îşi apără oraşul folosind sticle incendiare. Conform presei locale, oraşul este încercuit de forţele inamice.

Autorităţile locale au afirmat că soldaţii ruşi au ocupat portul şi gara, fiind raportate numeroase victime atât în rândul armatei ucrainene, cât şi al civililor.

Informaţiile nu au putut fi confirmate din surse independente.

Germania, Franţa şi Polonia îşi reafirmă „fermitatea în faţa Rusiei” şi sprijinul pentru Ucraina

Miniştrii de externe din Germania, Annalena Baerbock, Franţa, Jean-Yves Le Drian, şi Polonia, Zbigniew Rau, şi-au reafirmat marţi „fermitatea în faţa Rusiei” şi sprijinul pentru Ucraina, într-o reuniune desfăşurată în oraşul polonez Lodz în cadrul aşa-numitului „format Weimar”, grup din care cele trei ţări fac parte, transmite EFE.

Cei trei înalţi oficiali europeni şi-au exprimat „coeziunea deplină” în faţa invaziei Ucrainei de către Rusia, pe care au condamnat-o „în cei mai duri termeni”.

Totodată, şefii celor trei diplomaţii au făcut apel la Belarus „să-şi respecte angajamentele” şi regulile dreptului internaţional.

Reuniunea celor trei şefi ai diplomaţiei germane, franceze şi poloneze se încadrează în contactele care au loc cu regularitate sub formatul „triunghiului de la Weimar”, creat de Germania, Franţa şi Polonia acum mai bine de 30 de ani ca expresie a reconcilierii dintre aceste state care au fost duşmani în timpul celui de-al doilea Război Mondial.

Rusia vrea să distrugă istoria şi poporul ucrainean, afirmă preşedintele Zelenski

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că aproape 6.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi în primele şase zile ale invaziei ruse şi că puterea de la Kremlin nu va putea să-i cucerească ţara cu bombe şi atacuri aeriene, informează Reuters.

Referindu-se la atacul rus asupra Complexului memorial al Holocaustului de la Babyn Yar, locul unde trupele germane de ocupaţie şi colaboraţioniştii lor ucraineni au masacrat evrei, Zelenski a spus: „Acest atac demonstrează că pentru mulţi oameni din Rusia Kievul nostru este total străin. Ei nu ştiu absolut nimic despre Kiev, despre istoria noastră. Însă ei au cu toţii ordinul de a ne distruge istoria, de a ne distruge ţara, de a ne distruge pe noi toţi”, a spus Zelenski într-un mesaj video.

Preşedintele ucrainean a făcut totodată apel la evreii din întreaga lume „să nu rămână tăcuţi”.

Peste 100.000 de ucraineni au intrat în România de la declanşarea conflictului din Ucraina, mai mult de jumătate dintre ei, fiind în tranzit către alte state din vestul Europei, conform datelor Poliţiei de Frontieră.

„În data de 01.03.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 71.364 de persoane, dintre care 23.862 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 5,6% faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în Romania 10.449 cetăţeni ucraineni (crestere de 8%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 11.524 cetăţeni ucraineni (crestere de 1,6%)~, anunţă marţi Poliţia de Frontieră, scrie News.ro.

Pe sensul de ieşire din România au efectuat formalităţile 78.584 de persoane, dintre care 17.783 cetăţeni ucraineni, creştere de 12%.

De la declanşarea acestei crize, până la data de 01.03.2022, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 113.100 cetăţeni ucraineni şi au ieşit 68.100 cetăţeni ucraineni.

CNN – Oraşul Herson ar fi fost cucerit de armata rusă

Armata rusă pare să fi cucerit centrul oraşului Herson, din sudul Ucrainei, relatează CNN. Primarul oraşului a atras atenţia că sunt atacate clădiri rezidenţiale, scrie News.ro.

La rândul său, BBC citează oficiali locali ucraineni care afirmă că oraşul Herson a căzut în mâinile forţelor ruse.

CNN face referire la imagini de pe un webcam postate pe reţelele sociale şi la un videoclip pe care l-a obţinut, precizând că autenticitatea acestora a fost verificată.

În imaginile video apar vehicule militare ruseşti la un sens giratoriu din nordul Hersonului, marţi, iar în cele provenite de la webcam se văd vehicule militare ruseşti parcate în Piaţa Libertăţii din centrul oraşului Herson, scrie News.ro.

În aceeaşi piaţă se află şi clădurea administraţiei regionale din Herson.

Potrivit CNN, marţi vehicule militare ruseşti au fost văzute în zona de est a oraşului, după zile de bombardamente şi lupte intense.

Totodată, primarul din Herson Igor Kolykhaiev a postat un mesaj pe Facebook în care afirma că oraşul este atacat şi spunea că imobile rezidenţiale şi alte edificii ard.

„Noi nu suntem militari! Dar voi păstra oraşul şi funcţionarea lui cât timp voi putea”, a scris el. „Dacă soldaţii ruşi şi conducătorii lor mă aud, le cer: plecaţi din oraşul nostru, nu mai bombardaţi civilii. Aţi luat deja tot ce voiaţi. Inclusiv vieţi”, a adăugat primarul.

Zilele trecute, explozii puternice au fost auzite la Herson, în sudul Ucrainei, şi se credea că ar veni dinspre aeroport. Imagini din satelit arătau un convoi de tancuri şi blindate pe 64 de kilometri care se îndrepta spre Kiev, potrivit BBC.

Un oraş-port care se întinde pe râul Nipru, Herson se află la nord de peninsula Crimeea.

Trupe aeropurtate ruse au debarcat la Harkov (armata ucraineană)

Trupe aeropurtate ruse au debarcat la Harkov în cursul nopţii de marţi spre miercuri, a indicat armata ucraineană, făcând cunoscut că în oraşul din estul Ucrainei luptele sunt în curs de desfăşurare, notează AFP.

„Trupele aeriene ruse au aterizat la Harkov (…) şi au atacat un spital” local, a declarat armata ucraineană într-un comunicat pe reţeaua Telegram.

„Lupte sunt în curs între invadatori şi ucraineni”, potrivit comunicatului.

Acest anunţ a fost făcut în ziua a şaptea a ofensivei ruse din Ucraina, lansată la 24 februarie şi care s-a intensificat marţi.

Harkov, un oraş cu 1,4 milioane de locuitori în apropiere de frontiera cu Rusia, a fost vizat marţi de mai multe bombardamente care au făcut cel puţin zece morţi şi peste 20 de răniţi, potrivit autorităţilor locale.

La Mariupol, un port de la Marea Azov, peste o sută de oameni au fost răniţi marţi în tiruri ale forţelor ruse, potrivit primarului oraşului, Vadim Boicenko, citat de presa ucraineană.

La Herson, ale cărui intrări erau deja controlate de forţele ruse, acestea din urmă au preluat în cursul nopţii controlul asupra gării şi portului, potrivit primarului oraşului, Igor Kolihaiev, citat de media locale.

La Borodianka, la 50 de kilometri de Kiev, lovituri aeriene ruse au distrus marţi două clădiri rezidenţiale, potrivit prim-adjunctului ministrului de externe ucrainean, Emine Djeppar, care a distribuit un videoclip cu clădirile gri parţial în ruine, cu apartamente în flăcări.

Ministerul ucrainean al Apărării a mai indicat în cursul nopţii că se teme de un atac din Belarus.

„Trupele belaruse au fost puse în stare de alertă şi se află în zonele de concentrare cele mai apropiate de frontiera cu Ucraina”, a afirmat ministerul într-un comunicat pe Facebook.

În cursul zilei de marţi, serviciile ucrainene de informaţii au constatat o „activitate importantă” a avioanelor în zona de frontieră, iar acolo au fost observate convoaie de vehicule care transportau alimente şi muniţii, potrivit comunicatului.

Având în vedere aceste mişcări, Belarusul „probabil ar putea sprijini în viitor invadatorii ruşi în războiul ruso-ucrainean”, a avertizat ministerul.

„Atacuri cu rachete împotriva ţintelor militare şi civile” din Ucraina au fost lansate „sistematic” de pe teritoriul belarus de la începutul invaziei ruse din 24 februarie, a adăugat el.

Patru morţi după un atac aerian rus la Jitomir, victime şi la Harkov, inclusiv copii – oficial Ucraina

Patru persoane au murit când locuinţe din oraşul ucrainean Jitomir au fost lovite marţi de o rachetă de croazieră rusă care se pare că viza o bază aeriană din apropiere, a declarat Anton Geraşcenko, consilier al ministrului de interne ucrainean, pe canalul său Telegram, potrivit Reuters.

El a spus că toate clădirile rezidenţiale din apropierea bazei Brigăzii 95 Aeropurtate din Jitomir, la 120 de kilometri vest de capitala Kiev, au fost incendiate.

„Până în prezent, patru persoane au murit. Printre care un copil”, a spus el.

Moscova i-a avertizat marţi pe locuitorii capitalei Kiev să-şi părăsească locuinţele şi au tras salve repetate de rachete asupra celui de-al doilea oraş ca mărime din Ucraina, Harkov, în timp ce comandanţii ruşi şi-au intensificat bombardarea zonelor urbane într-o schimbare de tactică după ce atacul lor de şase zile s-a înnămolit.

Ministrul ucrainean al sănătăţii, Viktor Liaşko, a scris pe pagina sa de Facebook că forţele ruse au ucis un medic pediatru, deschizând focul asupra maşinii sale, în timp ce ea îşi transporta nepotul rănit la spital din satul Kuhari, în regiunea Kiev.

Ministerul ucrainean al apărării a declarat că un total de 16 rachete ghidate de înaltă precizie au fost lansate luni, între orele 19.07 şi 19:51. (17.07 GMT şi 17.51 GMT), în direcţia zonelor rezidenţiale din Harkov de pe un bombardier strategic care zbura deasupra regiunii Belgorod din Rusia.

„Clădiri înalte, şcoli, grădiniţe şi alte infrastructuri ale oraşului au fost distruse”, a scris ministerul pe pagina sa de Facebook.

„Potrivit datelor preliminare, zeci de locuitori din Harkov, printre care copii, au murit în urma acestor atacuri aeriene”, a adăugat acesta.

„Din păcate, în situaţia actuală, este extrem de dificil pentru forţele aeriene să acopere cerul în această regiune, pentru că o parte a sistemului de apărare aeriană a ţării a fost distrusă de loviturile balistice şi de rachetele de croazieră ale Rusiei”.

În oraşul Doneţk, în mare parte vorbitor de limbă rusă, pe teritoriul controlat de separatiştii susţinuţi de ruşi, autorităţile locale au informat că trei civili au fost ucişi de bombardamente ucrainene.

Autoproclamata Republica Populară Doneţk, recunoscută ca independentă de Moscova săptămâna trecută, a fost unul dintre punctele de tranzit folosite de forţele ruse care au invadat Ucraina la 24 februarie.

Reuters nu a putut confirma niciunul dintre incidente.

Belarus: Lukaşenko va desfăşura forţe suplimentare la frontiera cu Ucraina

Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a anunţat, marţi, că a ordonat desfăşurarea de forţe suplimentare în sud, la frontiera cu Ucraina, în a şasea zi a invaziei ruse în această ţară, notează AFP.

Elicoptere şi avioane militare, desfăşurate la Gomel, Baranovici şi Lunineţ, asigură în prezent securitatea acestei frontiere dintre două foste republici sovietice, a declarat Aleksandr Lukaşenko în cursulcadrul unei reuniuni a consiliului de securitate din Belarus, potrivit agenţiei naţionale de presă Belta.

El s-a pronunţat în favoarea desfăşurării a „cinci grupuri tactice de batalion pentru a proteja această direcţie” spre sud, grupurile respective cuprinzând de obicei sute de soldaţi, echipaţi cu vehicule blindate şi arme de artilerie.

Aliat al Moscovei, Aleksandr Lukaşenko, 67 de ani, care conduce Belarusul cu o mână de fier din 1994, a dat, totuşi, asigurări că ţara sa nu va participa la ofensiva din Ucraina. „Nu este treaba noastră”, a afirmat el.

El a susţinut, de asemenea, desfăşurarea unor forţe suplimentare la frontiera cu Polonia, în vest, pentru a proteja Belarusul de un posibil atac al NATO.

„În niciun caz nu trebuie permisă o invazie a forţelor NATO pe teritoriul belarus şi nici cea mai mică operaţiune a acestora pe teritoriul nostru”, a subliniat liderul de la Minsk.

El a precizat că i-a cerut preşedintelui rus, Vladimir Putin, livrarea suplimentară de sisteme antiaeriene ruseşti S-400, care sunt deja desfăşurate în regiunea Gomel (sud), pentru a le instala la frontiera de vest a Belarusului.

La rândul ei, şefa opoziţiei din Belarus, refugiată în Lituania, Svetlana Tihanovskaia, a anunţat în cursul nopţii că lansează o „mobilizare anti-război” în Belarus.

„Trebuie să încetăm să îi privim pe belaruşi ca pe nişte agresori”, a declarat în mesaje pe Telegram, îndemnând armata din Belarus fie „să refuze să participe la război, fie să meargă imediat de partea ucrainenilor”.

Ucraina se confruntă cu o invazie rusă de la 24 februarie. Forţele Moscovei au pătruns de pe propriul teritoriu, din Peninsula Crimeea anexată, precum şi din Belarus, unde militari ruşi erau relocaţi de câteva săptămâni, oficial pentru „exerciţii”.

Potrivit Minskului, niciun militar din Belarus nu participă la invazie.

Kievul susţine că forţele ruse folosesc teritoriul belarus în atacul lor asupra Ucrainei, mai scrie AFP.

Biden: Forţele noastre nu sunt implicate şi nu vor fi implicate în conflictul cu forţele Rusiei în Ucraina. Suntem alături de poporul ucrainean. SUA şi aliaţii noştri vor apăra teritoriul ţărilor NATO

Preşedintele american Joe Biden a reiterat, în discursul privind Starea Uniunii, că SUA nu va trimite trupe în Ucraina, în urma invaziei Rusiei, relatează CNN. El a transmis că SUA este alături de poporul ucrainean şi că au fost trimise trupe în Europa „pentru a proteja aliaţii NATO în eventualitatea în care Putin decide să înainteze spre vest”, scrie News.ro.

„Să fie clar: forţele noastre nu sunt implicate şi nu vor fi implicate în conflictul cu forţele Rusiei în Ucraina”, a transmis Biden, în discursul despre Starea Uniunii.

El a precizat că, în schimb, trupe americane au fost dislocate în Europa „pentru a proteja aliaţii NATO în eventualitatea în care Putin decide să înainteze spre vest”.

„În acest scop, am mobilizat trupe americane terestre, escadroane aeriene şi nave pentru a proteja ţări NATO, între care Polonia, România, Letonia, Lituania şi Estonia”, a explicat el.

„Aşa cum am mai spus clar, Statele Unite şi aliaţii noştri vor apăra teritoriul ţărilor NATO cu întreaga forţă şi putere colectivă”, a arătat Biden.

SUA vor interzice zborurile ruseşti în spaţiul aerian american

Guvernul american a anunţat marţi o interdicţie a zborurilor ruseşti în spaţiul aerian american, urmând măsuri similare luate de Uniunea Europeană şi Canada după invazia Rusiei în Ucraina vecină, informează Reuters.

”Anunţ că ne vom alătura aliaţilor noştri închizând spaţiul aerian american pentru toate zborurile ruseşti, izolând şi mai mult Rusia şi adăugând o presiune suplimentară asupra economiei sale”, a declarat Biden în discursul său despre Starea Uniunii.

Ordinele Administraţiei Federale a Aviaţiei din cadrul Departamentului american al Transporturilor vor intra în vigoare până la sfârşitul zilei de miercuri şi vor suspenda operaţiunile tuturor aeronavelor deţinute, certificate, operate, înregistrate, închiriate sau controlate de, pentru sau în beneficiul unei persoane care este cetăţean rus.

Aceasta include zborurile de pasageri şi de marfă, precum şi zborurile regulate şi cele charter, ”închizând efectiv spaţiul aerian al SUA pentru toţi transportatorii aerieni comerciali ruşi şi alte aeronave civile ruseşti”, a precizat Departamentul Transporturilor.

Marţi seara târziu, United Airlines a anunţat că a suspendat temporar zborurile deasupra spaţiului aerian rusesc, alăturându-se altor mari transportatori americani care au luat această măsură după ce, săptămâna trecută, trupele ruseşti au pătruns în Ucraina.

United continuase să survoleze spaţiul aerian rusesc pentru a opera unele zboruri spre şi dinspre India în ultimele zile. Delta Air Lines, American Airlines şi United Parcel Service au confirmat săptămâna aceasta că au oprit zborurile deasupra Rusiei.

În ultimele zile, zborurile ruseşti au fost efectiv interzise în cea mai mare parte a destinaţiilor din SUA din cauza interdicţiilor de utilizare a spaţiului aerian canadian şi european. Unele guverne străine s-au întrebat în privat de ce Statele Unite nu au acţionat mai repede pentru a interzice avioanele ruseşti, la fel ca şi unii parlamentari americani.

Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat că Ucraina a comis un „genocid” în regiunea Donbas din estul Ucrainei, fără a prezenta dovezi, şi a declarat că invazia, numită „operaţiune specială” de către oficialii ruşi, a fost, prin urmare, justificată pentru a pune capăt acestui genocid.

Întâlnire a miniştrilor Apărării român şi german în Baza 57 Aeriană de la Kogălniceanu

Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, se va întâlni miercuri cu omologul german, Christine Lambrecht, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu.

În prezent, conform MApN, detaşamentul german dislocat în România este format din aproximativ 75 de militari (piloţi şi personal tehnic) şi şase aeronave Eurofighter Typhoon, care execută, alături de militarii Forţelor Aeriene Române şi Forţelor Aeriene Italiene, misiuni de Poliţie Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO.

Forţele Aeriene Germane au mai fost prezente în România, în vara anului 2021, alături de Forţele Aeriene Regale ale Marii Britanii, în baza Declaraţiei comune privind interoperabilitatea aeronavelor Eurofighter Typhoon pentru executarea în comun a misiunilor de poliţie aeriană.

Misiunile de instruire în comun au ca principal obiectiv creşterea interoperabilităţii între aliaţii din cadrul NATO, iar misiunile de poliţie aeriană desfăşurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precizează MApN.

Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional pregătesc sprijin financiar pentru Ucraina – Cel puţin 350 de milioane de dolari, săptămâna viitoare

Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional au anunţat, într-o declaraţie comună, că pregătesc sprijin financiar pentru Ucraina. Banca Mondială are în vedere 3 miliarde de dolari, dintre care cel puţin 350 de milioane săptămâna viitoare, transmite BBC citat de News.ro.

Liderii celor două agenţii s-au declarat îngrijoraţi de potenţiala înmulţire a efector invaziei ruse.

Aceştia s-au referit la creşterea preţurilor mărfurilor, perturbări pe pieţele financiare şi riscul de a creşte în continuare inflaţia globală.

Banca Mondială a anunţat că va angaja 3 miliarde de dolari în lunile următoare, inclusiv cel puţin 350 de milioane săptămâna viitoare.

La rândul lor, oficialii FMI au precizat că vor lua în considerare rapid cererea Ucrainei de finanţare de urgenţă. De asemenea, speră să pună la dispoziţie fonduri de 2,2 miliarde de dolari până în iunie.

Unele companii petroliere ruse şi-au mutat conturile de la băncile sancţionate, pentru a-şi continua activităţile – surse

Unele companii petroliere ruse au încetat operaţiunile bancare cu băncile sancţionate, inclusiv cu VTB şi Sberbank, şi şi-au mutat conturile la cele care nu se confruntă cu restricţii, între care Rosbank, Unicredit şi Raiffeisen, au declarat cinci persoane familiare cu chestiunea pentru Reuters, scrie News.ro.

Statele Unite au sancţionat cinci bănci majore ruseşti, inclusiv Sberbank şi VTB, sunt susţinute de stat, care sunt utilizate pe scară largă pentru finanţarea proiectelor de petrol şi gaze şi pentru facilitarea comerţului cu energie, ca răspuns la invazia Ucrainei de către Moscova.

Deşi companiile energetice ruse nu sunt supuse sancţiunilor occidentale, cele impuse băncilor ruse au dus la suspendarea plăţilor către conturile bancare ale companiilor petroliere, deoarece băncile occidentale au evitat să facă afaceri cu acestea.

”Nu am reuşit să primim plăţi de la colaboratorii noştri de săptămâna trecută, aşa că a trebuit să facem modificări pentru a continua activitatea”, a declarat o sursă de la o companie petrolieră rusă, care avea un cont la una dintre băncile sancţionate.

Alte două surse au spus că mutarea conturilor bancare a ajutat la menţinerea afacerilor în funcţiune, dar navigarea într-un val fără precedent de sancţiuni economice reprezintă încă o provocare.

Producătorii ruşi de petrol amână licitaţiile din cauza lipsei de cumpărători, importatorii din Europa şi Asia respingând navele ruseşti.

Rosbank, deţinută de Societe Generale din Franţa, Unicredit din Italia şi creditorul austriac Raiffeisen sunt printre băncile căutate ca alternative, au spus cele cinci surse.

Cele trei bănci nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii ale Reuters. Creditorii internaţionali se confruntă cu o situaţie în schimbare rapidă, pe măsură ce Statele Unite, Uniunea Europeană şi Marea Britanie îşi intensifică măsurile împotriva Rusiei.

Până acum, naţiunile occidentale au sancţionat banca centrală a Rusiei, au închis spaţiul aerian pentru aeronavele sale şi au exclus unele bănci mari din reţeaua financiară globală SWIFT.

Rusia numeşte acţiunile sale din Ucraina ”o operaţiune specială” despre care spune că nu este menită să ocupe teritorii, ci să distrugă capacităţile militare ale vecinului său din sud şi să captureze ceea ce consideră naţionalişti periculoşi.

Apple şi-a suspendat vânzarea produselor în Rusia

Apple a anunţat marţi că şi-a suspendat vânzarea tuturor produselor sale în Rusia, după ce a luat deja mai multe măsuri ca răspuns la invazia Ucrainei, urmând numeroase companii care au optat să se distanţeze de Moscova, notează AFP.

Producătorul de telefoane iPhone, computere Mac şi tablete iPad a explicat într-un mesaj transmis AFP că a oprit exporturile în Rusia săptămâna trecută.

De asemenea, a limitat anumite servicii, precum soluţia de plată Apple Pay şi a eliminat aplicaţiile media de stat ruseşti RT şi Sputnik din magazinul său online AppStore.

Apple a dezactivat şi funcţia permiţând raportarea în direct a incidentelor pe Apple Maps din Ucraina „ca măsură de siguranţă şi de precauţie pentru cetăţenii ucraineni”.

„Vom continua să evaluăm situaţia şi suntem în comunicare cu guvernele relevante afectate de măsurile pe care le luăm”, a indicat Apple în mesajul său.

Guvernul ucrainean, care a lansat apeluri de ajutor peste tot, l-a interpelat în mod specific Apple şi şeful său, Tim Cook.

Într-o scrisoare postată vineri pe Twitter, ministrul ucrainean al digitalizării, Mihailo Fedorov, a scris: „Vă rog (…) încetaţi furnizarea de servicii şi produse Apple Federaţiei Ruse, inclusiv blocarea accesului la Apple Store!”.

„Sunt sigur că o astfel de măsură va încuraja populaţia tânără şi activă a Rusiei să facă să înceteze” agresiunea militară, a adăugat el.

După anunţul Apple de marţi, ministrul ucrainean l-a îndemnat pe Tim Cook „să termine treaba şi să blocheze accesul la AppStore în Rusia”.

Prin suspendarea vânzărilor, Apple urmează exemplul altor companii care au ales să se retragă din Rusia, aflată sub sancţiuni economice severe de săptămâna trecută.

Boeing anunţă suspendarea sprijinului operaţional pentru companiile aeriene ruse

Producătorul american din domeniul aeronauticii Boeing a anunţat marţi că îşi va suspenda serviciile operaţionale pentru companiile aeriene ruse (piese de schimb, întreţinere şi suport tehnic), precum şi „operaţiunile majore” de la Moscova, notează AFP.

„În contextul în care conflictul continuă, echipele noastre se concentrează pe siguranţa coechipierilor noştri din regiune”, a subliniat într-un mesaj trimis agenţiei France Presse de Boeing care şi-a închis temporar şi biroul din Kiev.