O treime dintre români au înregistrat pierderi financiare, până la 1.000 de euro, după ce au urmat sfaturi neverificate din mediul online

Cu ocazia Zilei Mondiale a Economiilor, pe 31 octombrie, banca digitală globală Revolut a realizat un studiu împreună cu compania de cercetare Dynata, privind măsura în care românii se bazează pe sfaturi și consultanți online pentru a-și crește banii.

Sondajul a evidențiat atitudinea lor în ceea ce privește economiile și investițiile, care sunt cele mai mari temeri ale lor când vine vorba de recomandările financiare online și dacă au suferit pierderi după ce au urmat sfaturi de la non-experți. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.000 de respondenți, reprezentativi la nivelul populației adulte din România.

6 din 10 români au luat decizii financiare bazate pe sfaturi online

Aproape 60% dintre respondenții la sondaj au recunoscut că au luat decizii financiare fără a le verifica cu un profesionist sau o sursă de încredere. 26% dintre respondenți fac acest lucru ocazional, 11% frecvent și 21% rar. 42% dintre participanții la sondaj au declarat că nu urmează niciodată recomandări online.

Femeile sunt mai precaute când vine vorba de încrederea în consultanții financiari online, și 47% dintre ele nu urmează niciodată acest tip de sfaturi fără verificare, comparativ cu 37% dintre bărbați.

De asemenea, 36% dintre tineri (18-34 ani) au menționat că folosesc ocazional acest tip de recomandări cu speranța de a-și crește fondurile. Generațiile mai mature, dimpotrivă, nu caută și nu utilizează niciodată consultanță financiară online ca inspirație pentru a economisi bani sau a investi (63%).

Frica de înșelăciuni, primul motiv pentru respingerea consultanței financiare online

Pentru 45% dintre respondenții români, principala barieră în a urma recomandările online este teama de înșelăciuni. Alte preocupări semnificative în rândul grupului chestionat includ schemele „pump and dump” (24%), schemele Ponzi (22%) și afirmațiile exagerate sau înșelătoare (17%). Aceste obstacole variază în funcție de vârstă și generație.

Categoria de vârstă 25-34 ani se teme cel mai mult de fraudă (54%) și scheme Ponzi (29%), în timp ce consumatorii mai în vârstă (peste 65 de ani) sunt reținuți din cauza schemelor „pump and dump” (33%).

O treime dintre respondenții români recunosc că au pierdut bani în urma sfaturilor online

Câți bani au pierdut respondenții după ce au urmat sfaturi online necertificate? 28% au declarat că au pierdut o anumită sumă de bani, cu cea mai mare proporție în rândul celor care au pierdut până la 1.000 € (16%).

În ceea ce privește sfaturile financiare, unul din cinci respondenți a urmat recomandări online fără rezultate negative. În schimb, unul din patru nu a utilizat niciodată sfaturi din surse online necunoscute. În plus, 22% au declarat că nu au investit, tranzacționat sau căutat niciodată sfaturi financiare.

Există, totuși, diferențe între abordările celor două genuri. Bărbații manifestă o înclinație mai mare spre risc și 32% dintre bărbați admit că au urmat recomandări financiare online care au dus la o pierdere, deși majoritatea (20%) au înregistrat pierderi pe care le consideră minore, sub 1.000 EUR.

Banii cresc în siguranță pentru clienții încrezători în capacitatea lor de a identifica sfaturi financiare înșelătoare

O majoritate semnificativă a eșantionului total (69%) este încrezătoare în capacitatea de a distinge între sfaturi financiare credibile și înșelătoare online. Însă nivelul moderat de încredere este cel mai comun. Cel mai mare segment de respondenți (50%) a declarat că este „oarecum încrezător” în capacitatea sa de a discerne sfaturi financiare. 25% dintre respondenți indică faptul că „nu sunt foarte încrezători” sau „deloc încrezători” în distingerea sfaturilor financiare.

Bărbații (74%) sunt mai încrezători decât femeile (65%) în capacitatea lor de a distinge între sfaturi financiare credibile și înșelătoare online, în timp ce femeile înregistrează scoruri mai ridicate decât bărbații la reținerea față de propriile aptitudini de a depista astfel de cazuri (14%).

De asemenea, generațiile mai tinere se încred mai mult în capacitatea lor de a distinge sfaturile utile de cele înșelătoare. Grupa de vârstă 18-24 ani arată cel mai mare scor (81%), urmată îndeaproape de tinerii de 25-34 de ani (77%) și de cei de 35-44 de ani (72%).

Așa cum era de așteptat, generațiile mai în vârstă (55-64 de ani și peste 65 de ani) înregistrează procente mai mari la răspunsurile „Deloc încrezător” și „Nu foarte încrezător” (14%, respectiv 15%) comparativ cu grupele mai tinere.