Oamenii de afaceri consideră că economia românească se va tempera semnificativ în acest an

Economica.net
11 01. 2018
business_17610_1920_59926500

‘Oamenii de afaceri privesc cu un optimism temperat şi chiar cu unele semne de îngrijorare evoluţia reală a economiei în acest an. Inflaţia, deprecierea leului şi incertitudinile legate de cadrul fiscal sunt principalele semnale ridicate de mediul de business’, se arată în document.

Potrivit rezultatelor Barometrului de opinie Keysfin, la care au răspuns peste 150 de oameni de afaceri din diverse domenii de activitate, precum comerţ, servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT, economia României va continua să crească în 2018, însă avansul se va tempera semnificativ faţă de cel înregistrat în 2017.

‘54% dintre managerii chestionaţi de KeysFin au estimat o creştere a PIB-ului între 4 şi 4,5%, 23% au indicat un avans economic peste nivelul de 5 procente, în timp ce 7% consideră că PIB-ul va creşte cu mai puţin de 4%. 16% dintre oamenii de afaceri au evitat să răspundă, considerând că, în prezent, există prea multe incertitudini legate de evoluţiei economiei, mai ales în a doua parte a anului’, menţionează sursa citată.

Incertitudinile legate de Codul Fiscal se află în topul riscurilor pentru economie, fiind identificat de mai mult de 76% dintre respondenţi.

‘Codul Fiscal reprezintă principala preocupare a mediului de business. Schimbările semnificative din ultima parte a anului trecut şi perspectivele unor noi modificări în acest domeniu ridică cele mai mari semne de întrebare. În condiţiile unui cadru fiscal instabil, mulţi dintre oamenii de afaceri şi-au amânat planurile de investiţii, de extindere a afacerilor, şi asta mai cu seamă că provocările de ordin fiscal sunt însoţite şi de perspectiva scumpirii semnificative a creditării în România’, au explicat analiştii de la KeysFin.

Inflaţia (65%), evoluţia leului (53%), criza de pe piaţa forţei de muncă (51%) şi scumpirea creditării (38%) au fost menţionate, de asemenea, pe lista principalelor riscuri pentru economie. Investitorii au mai menţionat la capitolul riscuri pentru economie ‘zgomotul’ de pe scena politică şi o posibilă înrăutăţire a situaţiei economice mondiale.

Întrebaţi care ar fi, în opinia lor, domeniile care vor performa în acest an, 72% dintre oamenii de afaceri au menţionat comerţul.

‘Creşterile de salarii şi pensii vor influenţa semnificativ acest segment, însă nu în aceeaşi măsură ca în 2017, având în vedere scumpirile preconizate de producători şi comercianţi pe fondul deprecierii monedei naţionale’, arată datele barometrului KeysFin.

În contextul creşterii consumului, mare parte dintre oamenii de afaceri (62%) se aşteaptă ca serviciile să înregistreze, de asemenea, un avans consistent. În topul domeniilor de activitate care vor performa anul acesta, 34% dintre cei care şi-au exprimat opiniile au menţionat agricultura, iar 31% au indicat construcţiile. 29% dintre investitori au trecut pe listă turismul, 17% au indicat transporturile, iar 12% sectorul IT.

Întrebaţi la ce cotaţie cred că va fi tranzacţionat euro în primul semestru, majoritatea investitorilor au indicat intervalul 4,7 – 4,75 lei.

‘După ce, în barometrul din luna iunie 2017, peste 69% dintre investitori vedeau moneda naţională peste pragul de 4,6 lei/euro, fapt confirmat de realitate, acum mai mult de 75% văd euro peste nivelul de 4,7 lei, începând din primăvara acestui an. 19% dintre investitorii chestionaţi de Keysfin văd euro în jurul pragul de 4,65 lei, iar 6% au evitat să se pronunţe, considerând că previziunile sunt greu de făcut, având în vedere evoluţia prea puţin predictibilă a cursului valutar. Investitorii consideră, pe de altă parte, că aşteptările de creştere a inflaţiei peste estimări şi majorarea deficitelor ar putea determina BNR să continue să înăsprească politica monetară în acest an’, se mai arată în document.

Barometrul KeysFin privind economia românească a fost realizat în perioada 10 – 30 decembrie 2017, pe un eşantion reprezentativ de 150 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.