Oamenii din spatele băncilor folosite de Călin Georgescu în schema pentru care a fost ridicat de DIICOT. O româncă, printre șefii băncii unui ofițer KGB

Călin Georgescu a fost ridicat de polițiștii DIICOT de pe stradă și dus la audieri, fiind suspectat că a înșelat un om de afaceri căruia i-a promis un credit extern de 6 milioane de euro. Omul de afaceri, denunțător în dosar, a virat o garanție de 1,1 milioane de euro și, afirmă el, nu a mai apucat să ia creditul.

Detalii despre dosar găsiți AICI 

În schemă apar numele mai multor așa numite bănci, care, în fapt, sunt fie entități total fictive fie instituții financiare dubioase din zona off-shore și crypto. De altfel, astfel de scheme, de multe ori în legătură cu cetățeni ruși ori membrii ai organizațiilor criminale din Italia, au fost folosite des în diverse combinații care au implicat și cetățeni români și care, de-a lungul timpului, au ajuns să fie publice într-o formă sau alta.

Absolventul de școală KGB care deținea banca unde afaceristul potențial păgubit de Georgescu a pus banii. O româncă, printre șefi

Principala entitate financiară adusă în discuție în dosarul DIICOT este MIGOM Bank. Aceasta nu a fost o bancă în sensul clasic al cuvântului, ci o structură de tip off shore înregistrată în Dominica. De altfel, scrie Ziua de Constanța, autoritatea de supraveghere din Dominica a și dispus retragerea licenței băncii în 2024. Cine controla entitatea. Iată schema dezvăluită de www.ziuaconstanta.ro:

• Thomas Schätti: Cetățean elvețian, manager de restructurare de profil înalt, care a ocupat funcții de conducere la vârful MIGOM Bank. Schätti este cunoscut pentru gestionarea companiilor intrate în dificultate financiară și a fost legat de-a lungul timpului de tranzacții suspecte de spălare de bani.
• Andrei Kochetkov: Om de afaceri rus stabilit în Austria, fost absolvent al Academiei KGB din Moscova. Kochetkov l-a numit în mod repetat pe Thomas Schätti în poziții executive în cadrul diverselor sale entități comerciale. Numele lui Kochetkov a fost vehiculat în scandaluri majore din domeniul transporturilor din Ucraina și în legătură cu companii precum SKAT și ETRANSA.
• Ramificația Crypto: Thomas Schätti a fost menționat și în conducerea B52 Holding AG (devenită ulterior Assetera), o structură elvețiană de crypto-banking similară cu MIGOM, unde poziția de Head of Risk Management a fost deținută de o româncă, Alexandra-Cristina Hanganu.

Banii trimiși drept garanție de omul de afaceri român Răzvan Leu, cel care în calitate de denunțător arată că a fost înșelat de Călin Georgescu și partenerii săi, au ajuns în contul MIGOM de la banca elvețiană InCore Bank AG, una dintre multele bănci elvețiene axate în general pe activități de private banking și recunoscute pentru discreția pe care o păstrează față de autorități.

Banca italiană care nu există și legătura cu Elveția și banca rusului

O a treia entitate financiară menționată în schemă este, în fapt, una fictivă, susține sursa mai sus citată. Wealth Bank ar fi înregistrată în Italia, deși nu există o licență în respectiva țară ci doar documente dintr-un alt paradis fiscal, Mwali.

Potrivit investigației IrpiMedia, Wealth Bank — entitatea prezentată drept instituție de credit capabilă să acorde finanțări de 6 milioane de euro — funcționa fără nicio autorizație din partea Băncii Italiei.

Wealth Bank pretindea că operează în baza unei licențe offshore emise în insula Mwali (arhipelagul Comorelor). Cu toate acestea, Banca Centrală a Comorelor a confirmat oficial că entitatea era o structură fictivă ce furniza ilegal servicii bancare. Massimiliano Arena (asociat al Wealth Bank, Jabardo și EIBT) folosea această schemă în mai multe țări, printre care Italia, Marea Britanie, Cehia și România. Un antreprenor italian le-a reclamat jurnaliștilor pierderea a peste 750.000 de euro, iar în Italia, Arena fusese deja pus sub urmărire pentru intermediere financiară abuzivă, având un sechestru de un milion de euro pe nume.

Unul dintre cele mai solide elemente descoperite de presa italiană și confirmate în ancheta DIICOT este traseul banilor:

• Victima din România, omul de afaceri Răzvan Liviu Leu din Buzău, a fost determinată să vireze 1,1 milioane de euro drept garanție într-un cont dintr-o bancă din cantonul elvețian Zürich (identificat prin numărul 31814).
• Jurnaliștii de la IrpiMedia au descoperit că același număr de cont (31814) fusese utilizat și în cazul antreprenorului italian păgubit, confirmând un mod de operare identic.