Oana Gheorghiu: Petrotrans a murit deja de trei ori. Lipsa de decizie a costat mai mult decât ar fi costat chiar şi cea mai proastă decizie posibilă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit vicepremierului, Petrotrans SA „a murit de trei ori”: în 2005, când statul i-a retras operarea fără compensaţie; în 2007, când a intrat în faliment; şi în 2019, când procedura de lichidare a fost blocată.

„În fapt, ea nu mai există din 2005. În acte, ea încă există în 2026. La fiecare moment relevant din această poveste, lipsa de decizie a costat mai mult decât ar fi costat chiar şi cea mai proastă decizie posibilă. Iar ei vin astăzi şi încearcă să ne fraierească cu sloganul „nu ne vindem ţara'”, a scris Oana Gheorghiu pe Facebook.

Vicepremierul subliniază că Petrotrans SA nu a fost niciodată listată la bursă şi a rămas permanent în proprietatea statului, „ferită de piaţă, de transparenţă şi de orice control” extern. Creanţele nerecuperate se ridică în prezent la 329 de milioane de lei.

Totodată, statul continuă să plătească anual aproape 28.000 de euro pentru o conductă care nu mai există fizic.

„Există o conductă sub pământul României. Nu mai transportă nimic de aproape 20 de ani. Hoţii au demontat-o bucată cu bucată. Şi totuşi, în fiecare an, statul român plăteşte 27.960 de euro proprietarilor terenului de sub ea. De ce? Pentru că nimeni nu a semnat o hârtie ca să o radieze definitiv din inventarul domeniului public”, a precizat Gheorghiu.

Ea a prezentat un istoric al companiei care avea la un moment dat o reţea de 1.800 de kilometri de conducte magistrale pentru transportul produselor petroliere.

În anul 1996, Guvernul a desfiinţat entitatea care opera conductele şi a absorbit-o în Petrom, însă a uitat să o scoată din lista privatizărilor în masă.

„Pe RASDAQ se tranzacţionează acţiunile unei companii inexistente. Oameni reali cumpără şi vând titluri la o entitate fără ştampilă, fără manager, fără existenţă juridică. Nimeni nu răspunde”, precizează vicepremierul.

În anul 2000, o patrulă de jandarmi a descoperit prima reţea de furt din conducte, dar a preferat tăcerea „în schimbul mitei”, iar afacerea a continuat.

În anul 2001 a „intrat în schemă” un echipaj al Secţiei 5 de Poliţie Bucureşti, iar în anul 2004 hoţii au montat o instalaţie de 250 de metri pe sub canalul Dunăre-Marea Neagră pentru a alimenta barje. Peste 100.000 de tone au fost furate în acel an.

„Anul 2005: O ordonanţă a guvernului reorganizează sectorul. Petrotrans SA e desemnat operator licenţiat, dar concesiunea nu îi este atribuită. Fără concesiune, Petrotrans SA nu poate opera. Mai mult, e obligată să cedeze o parte din patrimoniul propriu către o altă companie de stat, fără nicio compensaţie”, menţionează Gheorghiu.

În august 2005 a încetat activitatea Petrotrans SA „din cauza unei decizii administrative care nu a mai venit niciodată”. În anul 2007 a intrat în faliment, fără angajaţi, cu reţeaua „distrusă fizic” şi stocul de produse nevandabil.

În 2012, Curtea Supremă a condamnat 34 de poliţişti şi 2 jandarmi pentru complicitate la furt.

Au urmat 19 ani de procedură de faliment. În decurs de 12 ani, lichidatorul a recuperat 7,3 milioane de lei din vânzarea de vehicule, vagoane cisternă, conducte dezafectate la fier vechi. Unele terenuri au trecut prin 60-70 de runde de licitaţie. Preţul a scăzut cu peste 60% faţă de evaluare, dar tot nu s-au găsit cumpărători.

„Anul 2019: Lichidatorul depune raportul final. Cer închiderea procedurii. La şedinţa creditorilor, cineva votează împotrivă. Cine oare? Tocmai Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, care are de recuperat un procent de 0,0021% din creanţe (în cuantum 6.959 lei). O instituţie a statului blochează închiderea falimentului unei companii a statului, în detrimentul altor instituţii ale statului”, adaugă ea.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunţat joi că va propune spre aprobare în Guvern un memorandum privind redresarea a 22 de companii de stat. Vor exista şase categorii de acţiune, iar una dintre ele vizează „lichidare ordonată, cu maximizarea valorii reziduale şi respectarea calendarelor de faliment” asumate.

„Avem Electrocentrale Group, PetroTrans, CFR Marfă, Rofersped, CFR IRLU, SAAF, SFT-CFR şi SNCFR-RA. Aici obiectivul este foarte clar, un calendar cu termene clare, asumate de lichidare ordonată, cu maximizarea valorii reziduale şi respectarea calendarelor de faliment asumate”, a arătat Gheorghiu.